Generalul-doctor Nicolae Ciucă, plagiat sau copiat (1)

Pentru cei aflați la putere posibilitățile și prerogative nu au limite. Practic pot face tot ce vor. Legea se modifică după bunul plac sau nu se aplică, iar Constituția este redusă la nivelul unei broșuri opționale. Cohorte de corifei și farisei sunt capabili să susțină orice în schimbul unor sinecuri sau avantaje materiale. Puterea, Guvernul, Parlamentul nu sunt despre propor și bunăstarea lui. Sunt doar instrumente pe care un grup unit de interese comune le accesează lacom și fără scrupule.

Legea, o simplă Manea reintepretată

Luni, 7 martie 2022, este publicată, în Monitorul Oficial nr.224, HG 298/2022 pentru modificarea anexei la HG nr. 501/2018 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Romi. Așa cum înțelegem din titlu intenția ar fi fost doar modificarea structurii organizatorice. În fapt, o persoană este promovată printr-un artificiu administrativ, iar structura organizatorică ajunge să fie acoperită de mister.

Coincidența face ca în aceeași zi să fie depus la Camera deputaților „Raportul comun înlocuitor asupra propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr.1/2011 (Plx. 614/2021)”. Documentul conține trei propuneri ale deputatului din partea minorităţii rome Cătălin Zamfir Manea introduse fraudulos. După ce propunerea legislativă a trecut prin plenul comisiei pentru învățământ.

Textul din propunerea legislativă adaugă, fără acceptul plenului: ”la articolul 170, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alin. (11), cu următorul cuprins:  ,,(11) Sancțiunea retragerii titlului de doctor prevăzută la alin. (1) lit. b) se aplică pentru titlurile de doctor elaborate și acordate în baza standardelor de calitate și etică profesională stabilite în actele normative emise pentru punerea în aplicare a Legii educației naționale nr. 1/2011.

Marți, 8 martie 2022, în plenul Camerei Deputaților, USR și AUR votează retrimiterea propunerii la comisie, în timp ce PSD s-a declarat împotrivă, iar PNL s-a abținut. Greu de înțeles de ce PSD a votat împotrivă, nu era clar că s-a comis o înșelăciune și că propunerea inițială nu avea nicio legătură cu doctoratele? Sau poate frauda și modificările legislative „noaptea ca hoții” sunt adânc săpate în ADN-ul „plăcuțelor suedeze”. Noi am mai spus că Ciucă este doar tolerat în PNL. Altfel este un împătimit social democrat susținut necondiționat de Ciolacu și grupul lui.

Un amendament, introdus în mod fraudulos într-un raport final al Comisiei de Învățământ, care viza o propunere legislativă privind ”educația copiilor defavorizați”, urmărea exonerarea plagiatorilor din perioada în care premierul a obținut titlul de doctor. Propunerea a fost discutată și pe 22 februarie 2022, dar înapoiată comisiilor fără nici un motiv. Întâmplare, coincidență sau grup infracțional organizat?

Niște modești! Doctorii din Guvern

Amânarea, evitarea, tergiversarea sau pur și simplu refuzul de a pune la dispoziția publicului tezele de doctorat cu serioase suspiciuni de plagiat a ajuns să fie subiect de dezbateri strategice în PSD și PNL. Armate de lachei slugarnici lucrează pentru a salva „onoarea nereperată” a celor care sunt susceptibili de fraudă intelectuală. Kievul are o apărare susținută cu îndârjire de o populație care rezistă eroic. În România plagiatul, arta de a fura proprietatea intelectuală, are parte de legiuni de mercenari care fac scut în jurul hoților ajunși să ocupe funcții de înaltă demnitate publică.

Miniștri Cîmpeanu și Bode sau premierul-general au fost damnați, în repetate rânduri, pentru refuzul de a-și face publice tezele de doctorat. E greu de crezut să existe o persoană care să nu fie mândră de efortul și judecățile de valoare pe care le presupun o lucrare de doctorat. Orice individ, indiferent cât de reținut pretinde că este în a-și prezenta realizările, tot simte o fărâmă de mândrie profesională știind că cineva îi citește lucrările. Nu cred să existe vreun cercetător onest care să-și ascundă rezultatul nopților de nesomn și al anilor de… osteneală intelectuală.

Nu e cazul demnitarilor noștri. Bode și-a secretizat lucrarea de doctorat sfidând normele legale, iar Cîmpeanu declară agresiv că este publică în condițiile în care nimeni nu a vazut-o. În ce-l privește pe Ciucă plagiatul a prins consistență după publicarea unei investigații a Emiliei Șercan, o autoritate indiscutabilă în ce privește „industria doctoratelor”. Nu-i chiar mare necazul. N-ar fi nici primul, nici ultimul demnitar sau general acuzați de furt. În cazul lui Ciucă este intelectual. Deocamdată. 

 (In)disponibilitatea și discreția premierului privind accesul liber la conținutul tezei de doctorat nu trebuie interpretate doar ca exces de modestie. O jumătate de an mai târziu, în mai 2021, Emilia Șercan a făcut prima solicitare prin care solicită permisiunea de a lectura teza premierului. După mai multe încercări, în decembrie 2021, Biblioteca Națională îi acordă acces limitat la lucrare. Ulterior, după alte insistențe, a pus și UNAp teza la dispoziție.

O analiză detaliată și o confirmare evidentă a plagiatului au fost făcute publice pe 18 ianuarie 2022, dată de la care a urmat iureșul de acțiuni prin care se încearcă salvarea premierului de umilința unui furt intelectual.

Scutul din jurul premierului, motivat și determinat

În aceeași zi dottore Ciucă anunță că a decis să solicite analizarea lucrării de către Comisia de Etică a UNAp, instituția în care funcționează Școala Doctorală unde și-a susținut teza. A fost o altă dovadă a lipsei de onestitate și încercare disperată de a evita dezastrul. Comandant al UNAP este gl.bg. Dorin Pleșcan, un ofițer care își datorează întreaga ascensiune în cariera militară, din ultimii 10 ani, exclusiv actualului premier. Încă nu este clar dacă legea permite ca cineva care nu a stat nicio zi la catedră, în fața studenților, să ocupe funcția de rector, așa cum se întâmplă cu Pleșcan, iar cele două ministere implicate se încurcă în motivări halucinante.

Prin urmare, premierul a cerut să se pronunțe asupra plagiatului din teza sa de doctorat cel căruia i-a așezat o stea pe umăr și pe care l-a trimis la UNAp tocmai pentru a fi paznic la fabrica de doctorate a Armatei. Pleșcan ar fi dat răspunsul înainte să primească întrebarea „se poate, șefu’? sigur n-ați furat din lucrările altora, ele s-au insinuat abuziv în teză”. Pleșcan ar opina că teza lui Ciucă este exemplul indubitabil al plagiatului din lucrări viitoare. Asta au făcut toți autorii care s-au inspirat anterior apariției tezei din înțelepciunea eroului nostru.

Exact așa a gândit și Parchetul General. Procurorii au ridicat de la UNAP, la începutul lunii februarie, documentele din dosarul de doctorat al premierului. Până la „dosarul de plagiat” Parchetul doar solicita copii după documente, acum nu se poate delecta decât cu originalele. Comisia de etică a fost atât de surprinsă încât n-a apucat să digiteze sau să copieze documentele, motiv pentru care acum șade și suferă în lipsa obiectului muncii.

Din câte înțelegem cercetarea in rem dorește să identifice cum a fost posibil ca o treime din lucrare să conțină texte însușite fraudulos, iar autorul să nu știe nimic. Este singura explicație pentru care vreun om sănătos la cap ar putea face o cercetare in rem a unei teze de doctorat. Mai ales anterior unei opinii emise de singura structură competentă să confirme plagiatul,  Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU).

CNATDCU muncește. Din 20 ianuarie, când a fost prima dată sesizată, se străduiește să caute soluții. Ar putea să concluzioneze că există ceva similitudini, dar nu e chiar plagiat sau e doar unul micuț și oricum nu schimbă valoarea lucrării. Indiferent ce va spune CNATDCU sunt atât de multe argumente pentru care un verdict oficial de plagiat e doar o formalitate încât astăzi nici nu mai contează. Nu cred să existe un cetățean onest care să se îndoiască.

Valoarea lucrării, competențele autorului la data elaborării, alura intelectuală și preocupările privind cercetarea științifică sau lucrările publicate anterior și ulterior obținerii titlului de doctor vor fi analizate în articolul următor. Acestea împreună cu încercările susținute de modificare a cadrului legal, de blocare a accesului la lucrare și de împiedicare a analizei sunt dovezi mai mult decât suficient.

Tot atunci vom reitera motivele pentru care aberația lui Sorin Cîmpeanu, ministrul educației, Ordinul nr. 5.255/2021 privind verificarea respectării eticii şi deontologiei universitare în elaborarea tezelor de doctorat din perioada 1990-2016, este doar dovada impertinenței cu care bugetul unui minister sărăc este irosit fără discernământ. O altă încercare disperată de a săpa tranșee în jurul premierului.

Lasă un răspuns

Blog at WordPress.com.

%d blogeri au apreciat: