Generali de tinichea, procurori de catifea

Armata este, tradițional, o instituție pe care ordinea, corectitudinea și onoarea au impus-o ca etalon și referință pentru populație. Alături de Biserică, rămâne unul din stâlpii de bază ai societății.

Cum se reglează disfuncțiile și se elimină derapajele într-un sistem ermetic, unul în care până și banalele rapoarte personale sunt secretizate? Nu întâmplător, în Armată, mare parte din cadrul normativ civil este transferat în reglementări proprii, deseori mai restrictive și supuse exisgențelor de protecție a informațiilor clasificate. Cum nu de puține ori, ramificațiile intereselor și abuzurilor ajung până la vârf, iar posibilitățile reale ale structurilor de control sunt limitate la simple acțiuni formale. Comandanții și generalii sunt cei care contribuie, uneori, la mușamalizarea abaterilor și participă la exonerarea vinovaților.

Relevant este faptul că 4 din cei 9 foști șefi ai Apărării din ultimii 30 de ani au primit condamnări penale. Gl. Dumitru Cioflină a fost condamnat la 2 ani de închisoare cu executare, gl. Mircea Chelaru 3 ani cu suspendare, iar gl. Mihail Popescu și gl.  Eugen Bădălan câte 4 ani cu suspendare. Toți pentru abuz în serviciu.

Actualul șef al Forțelor Terestre, gl.mr. Berdilă Iulian a făcut obiectul unei plângeri penale pentru abuz în serviciu când era la comanda Brigăzii de la Bistrița. Formulată tocmai de consilierul juridic al brigăzii, plângerea a fost depusă la Parchetul Militar Cluj Napoca, care a renunțat, ulterior, la urmărirea penală la solicitarea petentului. Totuși, în cazul lui Berdilă Instanța civilă l-a obligat la plata unor daune morale în valoare de 10.000 lei. Aceeași Instanță care i-a acordat daune morale l-a obligat pe consilierul juridic să-i plătească lui Berdilă cheltuieli de judecată, cumulate, în valoare de 4750 lei. Domnul a dat, Domnul a luat!

Dacă la vârful armatei sunt posibile astfel de derapaje de ce ar surprinde evenimentele cu conotații penale de la eșaloanele inferioare? Ne oripilează să constatăm cum premierul Ciucă și-a subordonat Parchetul General și Curtea de Apel București? La fel se întâmplă cu unele instanțe sau Parchetul Militar peste tot în țară. Fiecare cu feuda lui, după tupeu și posibilități.

Un procuror atașat de inculpat

Prezentăm cazul unui ofițer care, după ce a fost prins conducând sub influența băuturilor alcoolice, a fost numit comandant de unitate, deși între timp se află sub supraveghere după o pedeapsă de 1 (un) an și 4 (patru) luni de închisoare.

Duminică, 24 martie 2019, lt.col. Niță Constantin Vasile, șef de stat major la Regimentul de artilerie mixtă „Silvania” este oprit de poliția rutieră și supus verificării cu aparatul alcooltest. Se constată o valoarea de 0,52 mg/l alcool pur în aerul respirat, iar ulterior, în urma recoltării probelor biologice, o concentrație de 1,43 g/l alcool pur în sânge.

Urmare a sesizării Poliției Marghita, prin ordonanța din 24.03.2019, Parchetul Militar Cluj Napoca a dispus începerea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii faptei de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului. Nouă luni mai târziu, 16 decembrie 2019,  Parchetul Militar emite Ordonanța de renunțare la urmărirea penală și obligă suspectul la prestarea unui număr de 30 de zile de muncă în folosul comunității.

Argumentele prim procurorului militar adjunct, colonel magistrat Lascu Alexandru Liviu, pentru renunțarea la urmărirea penală, sunt fascinante: „suspectul nu a avut intenția de a conduce autoturismul, de aceea a consumat băuturi alcoolice”și oricum „a condus autoturismul pe o porțiune de drum neasfaltat și puternic frământat (…) periculozitatea generată de conducerea sub influența alcoolului era una redusă”. Tot magistratul justifică soluția prin faptul că „potrivit înțelegerii dintre suspect și martoră, la intrarea pe drumul național, aceasta urma să treacă la volanul autoturimului”, iar „valoarea alcoolemiei era una relativ mică”. În cele din urmă se concluzionează că „suspectul nu are un profil de personalitate ce caracterizează un infractor ci dimpotrivă”. Cu alte cuvinte, e chiar prietenos când bea, devine sufletul petrecerii.

Două luni mai târziu, 10 februarie 2021, Tribunalul Militar Cluj desfiinţează soluţia de renunţare la urmărire penală şi retrimite cauza la Parchet pentru completare ori, după caz, pentru a pune în mişcare acţiunea penală.

Atât de plenar se implică Parchetul Militar în „completarea urmării penale” încât la 17 iulie 2020 încheie „un acord de recunoaștere a vinovăției” cu inculpatul lt.col. Niță Constantin Vasile. Nici acesta nu este acceptat de Tribunalul Militar Cluj, iar prin Hotărârea 88/ 27.10.2020 este trimis, iarăși, „dosarul procurorului în vederea continuării urmăririi penale”. Supărați că munca amândurora este atât de grav lipsită de recunoaștere, atât inculpatul cât și Parchetul Militar Cluj, contestă soluția. Apelul este respins de Curtea Militară de Apel București, la 4 februarie 2021.

Pasiunea cu care colonelul magistrat Lascu Alexandru Liviu a încercat să se transforme în avocatul inculpatului poate fi justificată de nostalgia acestuia față de perioada în care el însuși a fost ofițer de artilerie. Abia în anul 1999 a intrat în magistratură, iar lejeritatea unor cercetări penale pare să fie pe placul superiorilor săi, motiv pentru care din februarie 2021 Liviu Lascu este noul şef al Parchetului Militar Cluj. La mai mare!

Revenind la lt.col. Niță, pe 20 aprilie 2021, la peste doi ani de la săvârșirea infracțiunii, este înregistrat dosarul 36/752/2021 pe rolul Tribunalului Militar Cluj. După un singur termen, la 29 septembrie 2021, Instanța stabilește în sarcina inculpatului Niță Constantin Vasile o pedeapsă de 1 (un) an și 4 (patru) luni închisoare și dispune amânarea aplicării acesteia pe durata unui termen de supraveghere de 2 (doi) ani de la data rămânerii definitive a hotărârii. Inculpatul mai avea de respectat și alte câteva măsuri complementare, pe durata termenului de supraveghere, printre care și prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunității.

Apelul depus de inculpat este soluționat de Curtea Militară de Apel București la 17 noiembrie 2021. Se mențin toate dispozițiile hotărârii atacate cu excepția perioadei în care este obligat să presteze muncă neremunerată în folosul comunității, redusă la 30 de zile.

Nu contează cât bei, important este lângă cine

La sfârșitul anului 2019 cazul părea rezolvat „amiabil”, iar atmosferă de concordie și prietenie dintre suspect și procurorul de caz atingea romantismul din „Casablanca”: „începutul unei frumoase prietenii” era deja certitudine. Fără să aștepte confirmarea Instanței, la 14 ianuarie 2020, comandatul regimentului 69 Artilerie Mixtă „Silvania” înaintează un raport către șeful Forțelor Terestre pentru scoaterea din evidență a evenimentului „conducerea unui autovehicul sub influența băuturilor alcoolice” al cărui „erou” era lt.col. Niță. Trebuiau șterse urmele înainte ca mirosul pestilențial să se extindă. Raportul este aprobat de gl.mr. Dorin Blaiu, împuternicit la conducerea Forțelor Terestre.

Aflat în prag de pensionare generalul Blaiu merită un material separat. Acesta se alătură grupului de generali pentru care Armata e considerată feudă și nu instituție fanion a societății. Coleg de promoție cu premierul-general Ciucă, Blaiu pune punct unei cariere definită mai mult prin comportament abuziv și agresiv față de subordonați decât prin realizări profesionale.

Fost locțiitor al brigăzii de la Bistrița a agresat fizic mai multe cadre militare atât în țară cât și pe timpul misiunilor externe. Cazul unui căpitan lovit în prezența unor martori a ajuns până la același Parchet Militar Cluj, unde procurorii empatizează cu suspecții. Tot pe la Bistrița a trecut un alt general, Mircea Gologan, cu istoric tumultos și a cărui soție a fost chemată în activitate, în octombrie 2018. Elena Gologan a devenit locotenent la 48 de ani. Revenim.

Ei bine, Blaiu este nașul „inculpatului” lt.col. Niță Vasile. În primăvara anului 2020, preocupat de liniștea finului și pentru a-l trezi din mahmureală, generalul a aprobat detașarea acestuia pe o funcție de conducere în structura care acordă avizele de „amenajare a teritoriului şi urbanism” din Statul Major al Apărării. N-a stat, însă, mult lângă nașa, Blaiu Marinca. Consilier în MAPN, soția generalului are biroul în aceeași clădire cu UM 02515 „D” unde a fost „ascuns” lt.col. Niță.

În aprilie 2020 gl.mr. Blaiu este numit la comanda Divizie 4 Infanterie „Gemina” din Cluj Napoca, iar în decembrie 2020 lt.col. Niță primește comanda unei unități, B 315 Artilerie „Simion Bărnuțiu” Șimleu Sivaniei.

Prin urmare, astăzi, comandantul unei unități militare care are în subordine câteva sute de militari, este un individ condamnat penal la un an și patru luni de închisoare, pedeapsă amânată până la 17 noiembrie 2023 când expiră termenul de supraveghere. Cel care ar trebui să fie model pentru subordonați trebuie să se prezinte periodic la Serviciul de Probaţiune Sălaj și să primească vizitele consilierului de probaţiune desemnat cu supravegherea sa. Câtă autoritate are un comandant care trebuie, periodic, „să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității” împreună cu alți infractori?

Concluzia: după trei ani de tergiversări și încercări de acoperire a unor fapte reprobabile, cei vinovați, inculpat și procuror, au fost promovați. Conducerea Armatei, generalul Petrescu, senatorul Ciucă Nicolae, fost ministru al apărării când se întâmplau faptele, cum tolerează o astfel de situație?

Vom reveni asupra unor personaje pe care le-am amintit în prezentul material, până atunci, însă, încheiem cu un extras din motivarea Curții Militare de Apel București, cea care a menținut hotărârea instanței inferioare: „Curtea amintește respectuos că Armata română a fost și rămâne un corp de profesioniști, de elită și nu o grupare de persoane cu apetență spre consumul masiv de băuturi alcoolice urmat, eventual, și de activități de conducere a autovehiculelor pe drumurile publice”. Speranță ar mai fi!