Armata lui Papuc/ Ciucă, unde „șmecherii” sunt legea

Pentru toți cei implicați (făptuitori sau doar beneficiari) panaceul suspiciunilor de corupție și al ilegalităților este uitarea. Este și motivul pentru care vom reveni, episodic, de fiecare dată când avem informații noi sau doar pentru a reaminti că astfel de indivizi există printre noi. Armata nu trebuie definită prin exemplele de corupție. Sunt doar câțiva profitori ai indiferenței și complicității celor care ar trebui să asigure respectarea legilor și eliminarea disfuncțiilor instituționale, dar trebuie aduși în atenția opiniei publice, iar practicile eradicate.

Pistolul și doctoratul, două reproduceri lipsite de valoare

Muzeul Militar Național va deveni pentru România ceea ce Anıtkabir (memorialul lui Ataturk) este pentru Turcia. Probabil și numele se va schimba din „Regele Ferdinand I” în „Dottore Ciucă Supremul”.

După ce și-a donat ținuta cu care și-a condus trupele în luptă, inclusiv bocancii, Ciucă a semnat un ordin prin care și-a „predat” pistolul. Nu mai suntem atât de surprinși pentru eșecurile pe care le-a înregistrat în operații când realizăm că avea un pistol cu cremene. Cu el îi înspăimânta pe insurgenți. Cu bocancii și ținuta am înțeles, erau aproape noi. Eroul nostru conducea bătăliile din birou. Dar ce rost avea să doneze un pistol artizanal, o reproducere?

Ordinul ministrului apărării naționale, Nicolae Ionel Ciucă, nr. M 190/ 2.09.2021, este despre „acceptarea pentru statul român a donației unui bun cultural mobil făcută de domnul Ciucă Nicolae-Ionel”. Cultul personalității îmbracă uneori excese grotești. Nu alocăm efort să analizăm cum au unii timp pentru toate inepțiile astea, doar subliniem infatuarea eroului de la Nasiriah.

Muzeul Militar Național este o sinecură urmărită de lt.col. Cotoară Maria-Elena, un ofițer financiar „chemat” în activitate în urmă cu mai puțin de 4 ani.

Soțul, Cotoară Gheorghe este colonel și șef serviciu în Regionala Căi Ferate Cluj, de foarte mulți ani. Maria a fost economist civil la o unitate din Zalău. Județul Sălaj are 3 politicieni cu o influență incontestabilă la vârful politicii. Îi amintim doar pe Lucian Bode și pe discretul Seres Denes.

Cu soțul la Cluj și un oraș plin de politicieni de succes, era evident că Maria avea suficiente argumente pentru a ținti o carieră militară, deși se afla în pragul aniversării a 50 de ani.

A participat mai întâi la un concurs pentru o funcție de ofițer la Miercurea Ciuc, dar a fost respinsă la probele sportive de la Colegiul Militar din Alba Iulia. Ambițioasă, Maria a activat „diagrama de sprijin” și s-a orientat către o funcție de ofițer în cadrul Direcției Generale Financiar Contabile din București. De data aceasta probele le-a susținut la Breaza, unde a fost declarată „admis”.

De la dosarul penal la cel de ofițer

Cotoară Maria-Elena a făcut obiectul mai multor cercetări, dintre care 3 penale. Au fost și câteva controale ordonate de eșaloanele superioare, dar pe măsură ce comisiile se apropiau de miezul problemei cei mai curioși erau eliminați din echipă. Doamna este susceptibilă și de fals în declarații. Deși cercetările penale nu erau finalizate nu a declarat situația anterior concursurilor. Apoi, este greu de crezut că nu apar în cazier cele 30 de zile de muncă în folosul comunității prestate la Episcopia din Cluj, în dosarul penal deschis pentru acordarea unor avansuri nejustificate din salariu.

Într-un alt dosar, 908/337/2016, Maria-Elena Cotoară a fost trimisa in judecată, pentru fals în înscrisuri sub semnatura privată. A completat și semnat, în numele mai multor contribuabili, al căror acord nu-l avea, 141 de formulare 230, privind cele doua procente din impozitul pe venit.  Banii erau direcționați către o Fundație și o Asociație cu același nume „Voievodul Gelu” prin care se „valorifica” și fierul vechi din unitate. 

Maria Cotoară a scăpat „doar” cu avertisment prin „aplicarea legii penale mai favorabilă”, dar dosarele de urmărire penală rămân și sunt dincolo de orice dubiu. 

Cotoară Maria-Elena a fost chemată în activitate cu gradul de maior, în anul 2018. În prezent este împuternicită pe o funcție de conducere și a fost avansată, înainte de termen, locotenent colonel. Cum ajunge o persoană cercetată în repetate rânduri pentru furt și delapidare să fie avansată în grad la mai puțin de patru ani după ce este chemată în activitate? Cum este posibil să încadreze o funcție din Biroul stabilire solde/ salarii și alte drepturi bănești din Direcția Generală Financiar Contabilă când exact banii sunt pentru ea… ochiul necuratului?

Onoarea militară a comandanților, pierdută printre dosare

Cazul pe care îl prezentăm nu este singura situație în care un militar își solicită drepturile, iar șefii din Armată rămân indiferenți și ignoră legea. Sau îi trimit comunicări în care adevărul este evitat prin formulări inepte și platitudini.

Un tânăr plutonier, în vârstă de 27 de ani, înaintează, în anul 2003, un raport prin care solicită aprobarea în vederea participării la cursul de formare a ofițerilor pe filiera indirectă. Pentru că cei care-și solicită drepturile legale sunt persecutați îi vom spune tânărului nostru Micu Marinel. Pentru determinarea și înverșunarea cu care s-a luptat ani la rând cu sistemul i-am putea spune și Mare Marinel, dar numele e deja luat de un protejat al doctorului Ciucă. Gl.bg. Mare a fost numit în funcție după un concurs fraudat și în urma unor intervenții ale actualului șef al Direcției Generale Management Resurse Umane, gl.mr. George Spiridonescu.

Cererea plt. Micu Marinel era perfect legală și acoperită inclusiv de normele interne ale MAPN. Abuzive și care modificau o lege organică. Limita de vârsta era redusă de MApN de la 35 ani la 30 ani. Este una din multele situații în care MApN amendează legea  în detrimentul militarilor, dar protestează doar cei de la baza carierei. Generalii și coloneii, funcțiile de decizie din Armată, cauționează printr-o tăcere complice fărădălegea.

Într-o petiție, înaintată ministrului apărării naționale, Marinel justifică solicitarea cu exemplul altui subofițer, Talpan Constantin. Acesta, promoție 1993, a fost avansat în anul 2001, înainte de termen, la gradul de plutonier major. A purtat doar câteva luni gradele după care i-au tăiat „majorul” și a redevenit doar plutonier, pentru a participa la cursul de ofițeri. Este ilegal și imoral să degradezi un cadru militar pe care l-ai avansat tocmai pentru merite deosebite. În Armata noastră orice este posibil, inclusiv degradarea fără motiv sau ca formă de sprijin în carieră.

La raportul înaintat în anul 2003 Marinel nu primește niciun răspuns, mai mult, acesta a dispărut, pur și simplu. A fost distrus/ pierdut, rătăcit, nimeni nu știe, la câteva luni după ce a fost înaintat ierarhic. Consecvent, trimite alte rapoarte în anii următori, dar toate rămân, iarăși, fără răspuns. Pur și simplu dispar, deși în registre sunt menționate.

Mai egali decât egalii 

Tânăr și mai puțin dispus să se lupte cu hidra din sistem, plutonierul Micu renunță, până în anul 2010. Atunci constată că mulți din colegii de promoție (subofițeri) sau chiar colegi de facultate (civili) primesc, peste noapte,  grade de ofițer. Am amintit despre Frunzeti și Sandu, dar mai sunt și Firican Paul sau Filip Viorel, Apetroaie Vasile sau Fodor Ciprian, toți chemați în activitate cu grade de ofițer, ilegal și sfidând, astfel, subofițeri cu mulți ani de activitate. Vom reveni asupra lor.

Face alt raport prin care cere participarea la cursul de formare a ofițerilor pe filiera indirectă sau chemarea în corpul ofițerilor în condițiile celor enumerați anterior. Din punct de vedere legal corespundea limitei de vârstă, iar argumentele precedentelor create erau valabile măcar din punct de vedere moral. Nu se întâmplă nimic. Deși în jurul său mulți subofițerii erau transformați în ofițeri prin diverse interpretări ale legii, Marinel primește constant răspunsuri din care află că solicitările lui nu sunt legale. Constituția trebuie modificată. Articolul care prevede că „cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări” trebuie armonizat cu realitatea și completat cu „excepție fac cei care sunt mai egali decât alții”.

În anul 2018, când sute de neveste și amante au ajuns ofițeri, deși anterior se ocupau cu videochat-ul sau erau casnice, plt. Micu Marinel face alte rapoarte. Petiții și sesizări, către ministrul apărării naționale, președintele României, Avocatul Poporului sau Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării / CNCD, sunt înaintate succesiv până anul trecut. Doar CNCD a avut o poziție tranșantă. A comunicat MApN că se face vinovat de discriminare și că este necesar să inițieze modificări prin care să elimine situațiile culpabile. Celelate structuri au trimis răspunsuri cel puțin discutabile. Asta ca să nu spunem insultătoare. Vom prezenta în detaliu reacția unor structuri interne din MApN. 

De la „blonda politicianului” la „bruneta generalului”    

În România nu foarte mulți sunt interesați de victimele abuzurilor și corupției. Majoritatea reacționează cu indignare dacă cineva îi contestă statutul de cavaler al adevărului și corectitudinii, dar, altfel, nu ar ocoli … drumul scurt.  Majoritatea alege, de cele mai multe ori, calea cea mai ușoară, chiar dacă e ilegală și presupune compromisuri ulterioare. Din păcate, în Aramată „șmecherii” sunt legea.

În încheiere revenim asupra lt.col. Negoiță Ileana Nicoleta, unul din cazurile „chemărilor” în activitate care s-au întâmplat la Direcția Audit Intern a Armatei. Înainte de a analiza „lotul” celor 10 doamne devenite peste noapte maior sau lt.col. și implicațiile personalului de decizie în acest caz, Negoiță Ileana merită mai multă atenție. Motivele pot fi citite printre rânduri.

Angajată în structura centrală din București funcționarul public Ileana Nicoleta Negoiță participă, în anul 2018, la concurs pentru ocuparea funcției de ofițer specialist (consilier juridic) la Cluj Napoca. Îl câștigă fără foarte mari emoții, în pofida „opoziției” celorlalți 6 candidați. Nu apucă să se obișnuiască deplin cu atmosfera de pe Someș că se mută, în anul 2020, la Craiova.

De reținut că MApN a scos postul pe care Ileana Negoiță a fost „activată” direct lt.col. pentru „asigurarea cu personal… în situaţii de excepţie în care se înregistrează un deficit de personal care afectează funcţionalitatea structurilor”. Tot în deficit este și acum structura, Ileana a plecat spre alte zări.

În cele din urmă, după mai puțin de 2 ani, lt.col. Ileana Negoiță își schimbă, iarăși, locul de muncă. Cum aminteam în materialul anterior, de la Direcția Audit Intern astăzi lucrează (vorba vine) la Corpul de control. Armata a chemat-o „în activitate” pentru că avea deficit un post de ofițer jurist la Audit. Astăzi lt.col. Negoiță încadrează o funcție de ofițer stat major (fără studii juridice) în Serviciul control din cadrul Corpului de control și inspecție. Verifică dacă în armată nu se întâmplă fapte reprobabile. Succes!

Declarația de avere, un formular inutil

Deși consilier juridic de peste 15 ani, lt.col. Negoiță are probleme cu completarea declarațiilor de avere. Apartamentul achiziționat în anul 1998, cu trecerea timpului, intră la apă. Într-o primă declarație, din 2008, avea 60 mp, după care a scăzut până la 40 mp.  Nu este foarte clar cum de celor de la ANI le scapă exact declarațiile de avere incorect întocmite, dar e plină baza de date cu astfel de exemple. Ultima decalarație de avere a lt.col. Negoiță este… cum să-i spunem academic? O bătaie de joc! Le vom prezenta pe toate pentru că vom reveni asupra doamnei Negoiță și îi vom urmări cariera profesională.

Îi vom urmări cariera, la fel și celor 3 ofițeri de radiolocație recent transferați la Corpul de control al MApN din Brigada de la Moara Vlăsiei. Unitatea la care s-au întâmplat falsurile și celelalte suspiciuni de infracțiuni în baza cărora a fost chemată în activitate domnișoara Adriana Pantiș. De remarcat că, în ce privește Corpul de control, concursurile sunt doar pentru bărbați, pentru femei se găsesc soluții amicale sau … amiabile. 

Este incredibil câtă indiferență și dezgust față de lege au cei care se consideră deasupra ei. Când Direcția Audit Intern sau Corpul de control devin subiecte ale suspiciunilor de corupție, trafic de influență, constituirea unui grup infracțional sau favorizarea infractorului câtă credibilitate mai au? Cum să sperăm că pot fi elimina ilegalitățile când cei care le permit sunt structurile de control?  

Vom continua seria dezvăluirilor pentru că, în cele din urmă, MApN trebuie să aibă reacție. Sau societatea. Armata nu este feuda nimănui. Altfel, dacă cei nominalizați se simt nedreptățiți, dacă informațiile nu sunt corecte, sunt oricând bineveniți să îndrepte greșelile noastre. Dreptul lor la replică este așteptat cu interes.