Delictul de opinie și cenzura presei

Fără a exista o definiție oficială, stigmatizarea unui individ pentru părerile personale exprimate public este considerat delict de opinie. Cei care-și permit să se poziționeze împotriva liniei oficiale se fac vinovați de contestarea „adevărului guvernamental” și trebuie reduși la tăcere. Parte din mass media s-a erijat în gardieni ai adevărului și apărători ai moralității publice. Sunt permise exclusiv opiniile care susțin tezele oficiale, judecățile contrare sunt înfierate și catalogate drept extremiste sau radicale.

Investigații securiste sub faldurii anchetelor media

G4Media face anchete de presă răscolind prin conturile de Facebook. Până la urmă are dreptate. Dacă tot suntem supravegheați de servicii, de ce n-ar face asta și mass media!? Apoi, dacă cei care fac obiectul unor astfel de „anchete” au curajul unor opinii, prin care-și exprimă liber puncte de vedere personale, de ce să nu fie reduși la tăcere? România tinde să devină o țară în care delictul de opinie este înfierat, iar autorul deferit oprobiului public. Ne îndreptăm către dictatura presei libere, singura care ne poate îndruma pașii către cunoașterea și acceptarea adevărului.

„Pensionari din Armată și Poliție, pe Facebook: Rasiști, xenofobi, antisemiți, misogini, anti-NATO, anti-UE, conspiraționiști” este un titlu tendențios și mincinos al G4Media. Nu este pentru prima oara când G4Media încearcă linșarea mediatică a unor persoane sub perdeaua unei așa-zise „investigații”. Dacă am spune, direct și fără eufemisme, că sunt parșivi și rău intenționați am fi, fără îndoială, putiniști și antidemocratici.

De ce ne ferim de cuvinte? Cine dorește să suprime libera exprimare și să inducă teama că vom fi condamnați dacă avem opinii personale? Guvernanții și parlamentarii pot minți cu nerușinare, minoritățile pot umili majoritatea, mass media poate deveni oficină a sistemului, dar cetățenii sunt vinovați de delict de opinie dacă au curaj să-și expună părerea.

Întreg articolul este o mostră de manipulare și malițiozitate. Am mai spus, deviza mass media este „nu lăsa adevărul să strice o știre bună”. Exact asta face G4Media. Cuvinte extrase subtil din context, distorsionarea grosolană a adevărului și, mai ales, aluzii care înfierează instituții.

Unii mai parșivi ca alții

În primul rând, sunt prezentate șase exemple de presupuși pensionari militari. Este lipsă de bun simț să asociezi opiniile unor indivizi cu Armata și Poliția. Cu atât mai mult cu cât nu ai certitudinea că aceste persoane sunt pensionari militari.

În al doilea rând, din cele șase pseudo-exemple unul este de la SRI. Alte două persoane sunt „înfierate” doar pentru că reclamă studii militare. Faptul că cineva „se prezintă drept absolvent al unei școli militare” nu-l califică obligatoriu pentru o pensie de serviciu.

În cele din urmă, cu foarte puține exemple, când limbajul a fost mai contondent, în rest acuzele sunt cel mult circumstanțiale. Amiralul Romulus Hâldan este deferit publicului pentru afinitățile sale: „nu îmi plac nici rușii, nici americanii”, iar „ucraineni ăștia sunt de o parșivenie pe care nici măcar rușii nu o pot egala”. Poate-i plac doar românii, ce e rău în asta?

De ce s-a iritat G4Media? Că nu-i plac rușii sau americanii? N-ar fi mai ușor să se transforme în agenție matrimonială și să ne spună cu cine suntem compatibili și pe cine să îndrăgim? Apoi, faptul că parșivenia ucrainenilor nu poate fi egalată de ruși a fost, ce-i drept, o exagerare. Poate fi egalată și chiar depășită. Noi, românii, avem exemple nenumărate de parșivenie ucraineană și rusească, din nefericire. De când dragostea asta necondiționată față de Marele Popor Ucrainean? Chiar ne-am pierdut întreg discernământul?

În concluzie, un material care insinuează mârșav o situație care nu există. În Armată, Poliție sau SRI sunt la fel de mulți misogini și conspiraționiști ca peste tot în România. Să asociezi instituțiile menționate cu 3-4 persoane care au opinii ferme și radicale nu te transformă în jurnalist de investigații. Dimpotrivă, ești o scursură cu pretenții de ziarist la fel cum sunt cei din studiourile TV subordonate Guvernului.

Ideologii politice ticăloase

În Guvernul României există o singură femeie, Gabriela Firea. Conduce un minister care este instalat în două debarale și care nu are buget sau aparat propriu. La șase de luni de la instalarea actualului Executiv ministerul condus de Firea există doar pe hârtie. Putem trage concluzia că „misoginii din PSD și PNL” nu acceptă femei în funcții de conducere?

Întreg articolul menționat este, în fapt, o continuare a răfuielii pe care G4Media o are cu Alba Popescu de la Universitatea Națională de Apărare. Probabil linșajul inițiat în urmă cu câteva săptămâni nu a avut efectul așteptat. Am putea crede că în spatele „investigației” G4Media se află Nicolae Ciucă. Este un mod de operare specific generalului din fruntea Guvernului. Care, dacă tot a venit vorba, este recunoscut ca fiind misogin.

Generalii care au umplut armata de neveste sau amante „chemate în activitate” cu grad de maior sau locotenent colonel la 50 de ani cum sunt? Dincolo de corupție și trafic de influență putem opina că sunt familiști sau afemeiați. Bine că nu sunt misogini.

”Profilul public al unor purtători de uniformă precum cei discutați în articolul dvs. este compus din ceea ce este mai deplorabil astăzi pe piața ideologiilor politice” declară în articol Adrian Cioflâncă. Doar pentru că este director al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România Cioflâncă are dreptul să se exprime categoric și să asocieze opiniile unor cetățeni cu uniforma sau ideologiile politice. Altfel, NU există niciun argument, NICIUNUL, care să susțină teza antisemitismului așa că prezența lui Cioflâncă în articol este o altă „sugestie” ticăloasă.

Delictul de opinie înfierat selectiv

„Occidentul a schimbat foaia. A preluat România în NATO și UE și, în numai zece ani, cu o viteză inimaginabilă la scară istorică, a terminat-o! I-a luat sub control resursele naturale, distribuțiile de energie, băncile, pădurile, pământurile, industriile care îi erau de folos (pe restul dându-le la fie vechi), retailul, întregul rulaj al banului. N-a mai rămas nimic important (strategic, cum se spune) în mâna românilor. Din punct de vedere al controlului economic, românii au ajuns străini în propria țară: un exemplu pentru cărțile de istorie, de cucerire cu eficiență de către străini a unui teritoriu, chiar dacă încă numit țară.” Sunt cuvintele lui Ilie Șerbănescu.

Definiția celor de la G4Media îl așază pe analistul economic în tabăra împotriva UE, NATO, democrației și a retoricii guvernamentale care ne spune că trăim bine. Ilie Șerbănescu a fost marginalizat tocmai pentru libertatea de a spune franc și fără echivoc ce gândește. Un individ care chiar gândește. Cine are nevoie de așa ceva în România?

„Ministerul american de interne a creat un adevărat minister orwellian al adevărului, intitulat Disinformation Governance Board, care să se ocupe de … libertatea opiniei pe internet, vânând informațiile și judecățile de valoare care sunt ștampilate drept știri false doar pentru că nu sunt conforme cu sursele. Șef peste acest minister al adevărului a fost pusă Nina Jankowicz, o jurnalistă de 33 de ani, fost membru al staff-ului de campanie electorală a lui Zelensky în 2019” ne spune avocatul Gheorghe Piperea pe pagina sa de Facebook. Dacă nu este atent va cădea sub securea nemiloasă a investigațiilor G4Media, pentru că atitudinea sa este anti-americană. Plus că are niște poziții echivoce față de război și pandemie. Gardienii adevărului și moralității nu au liniște sau somn!

Mass media adevărului suprem

Același site, născut și crescut precum Făt Frumos, nu s-a aplecat să tragă concluzii după incursiunile prin paginile de Facebook sau site-urile unor publicații maghiare sau ale unor miniștri UDMR. Continuă ofensiva anti-românească a ungurilor din Guvern, în timp ce nicio autoritate din România nu are reacții. Le e teamă să nu fie considerați ca fiind rasiști, naționaliști sau extremiști.

Nu știm cum este în Guvern, dar, în Armată și Poliție nu sunt mai mulți misogini și extremiști decât sunt în mass media. Dimpotrivă! G4Media ar avea surprinderea să constate mai mult echilibru și discernământ decât in media românească. Doar că nu asta îi preocupă. Ei urmăresc doar adevărul lor. Singurul oficial acceptabil.

În România este un lux să-ți permiți judecăți personale, este un delict de opinie. De la Antena 3 la G4Media, avem destule publicații care trebuie să ne spună cum să gândim și care este adevărul. Noi, ceilalți, nici nu trebuie să ne mai obosim. Mare noroc pe capul nostru!

Post Scriptum

Nu suntem singurii care au constatat că cineva dorește să-i vadă pe „militarii români în genunchi” (articol aici)!