Apocalipsa după Ciucă

Armata, în „deceniul lui Ciucă”, este incapabilă de schimbare sau modernizare. Practici comuniste, festivism și dispreț față de lege. Discreditarea valorilor și promovarea nulităților sau a sub-mediocrilor. În urmă cu 40-50 de ani filmele în coproducție presupuneau „actorii lor și caii noștri”. Nimic nu s-a schimbat.

În Ucraina operațiile militare implică drone Switchblade și Bayraktar, rachete antitanc portabile Javelin și alte sisteme avansate de armament. Noi îi sfătuim pe francezi cum să se modernizeze călare.

„Pe huțuli și la luptă, oștenii mei!”

La câteva zile după materialul (aici) în care aduceam în atenție abuzurile și corupția care l-au instalat comandant pe col. Oros Nicolae-Gabriel, Ministerul Apărării a avut reacție. Un reportaj (aici) al Centrului de Televiziune și Film. Să ne explice de unde atitudinea și reacțiile de birjar interbelic ale colonelului. De la cai i se trage. Mai exact de la singura rasă de cai autentic românească, huțuli.

Zâmbetele condescendente ale militarilor străini sunt mai expresive decât cuvintele. Din imaginile prezentate e greu de concluzionat că militarii francezi și belgieni se antrenau „împreună cu cei români”. În fapt au asistat la câteva trageri demonstrative și s-au plimbat cu… calul.

Tot pe cal a fost plimbat și colonelul Oros, comandantul brigăzii. Până și reporterul, maior Cătălina Țăruș, a făcut „o tură” cu calul. Nu e foarte clar, caii sunt folosiți pentru transportul materialelor sau pentru plimbat comandantul și oaspeții? În „deceniul lui Ciucă” importantă este imaginea, gunoiul rămâne sub preș.

În rest… apocalipsă. Atât în ce privește dotarea cât și profesionalismul celor care au realizat reportajul. Reporterul face confuzii și demonstrează o superficială documentare. Tragerile au fost executate cu armament „greu de artilerie”(!), deși este „de infanterie”. Ce să înțeleagă un maior „activat” pe filiera M124/ 2017?

Ca măgarul printre oi

Marele comandant de oști, col. Oros, ne spune că au „desfășurat instrucție tactică, în special în ceea ce privește lupta urbană” … cu calul huțuli. Dacă nu era încăpățânat gl.lt. Dumitru Scarlat aveam astăzi și poligon de luptă urbană, la Plenița. Doctorul Ciucă a insistat pentru construcția unui astfel de centru modern de instruire în satul natal. N-a fost să fie! Generalul Scarlat a plecat, exilat, la Bruxelles. Soldații au rămas să învețe „lupta urbană” în vârful muntelui. Călare.

Dotarea vânătorilor de munte este un amestec de „ceva vechi, ceva nou, ceva împrumutat, ceva albastru”. Cu precizarea că accentul cade pe „ceva vechi”. Cutiile de transport încărcate pe cai sau aruncătoarele de 82mm par recuzită pentru un documentar realizat de „History”. Vechi, deteriorate, expresia unei Armate lovite de anacronism și impostură.

Noi nu reușim standardizarea unui pluton, în care toți militarii să aibă măcar ținuta identică, dar visăm la interoperabilitate cu aliații. În schimb reporterul ne spune că „românii și francezii se sincronizează foarte bine, împreună”! Dacă se sincronizau separat era o performanță, așa e banal. Agramatismul, vocabularul sărac și clișeele verbale sunt cele care asigură promovarea în „deceniul lui Ciucă”.

În fapt, a fost mai mult o ieșire în natură, o plimbare prin munții patriei, decât instruire în comun. Un material despre cai, în care, așa cum se întâmplă deseori, măgarul a încercat să iasă în față. O pereche de ochelari de soare, purtați în timpul interviului, nu integrează niciun pseudo-comandant de brigadă în NATO. Dimpotrivă, relevă nivelul de cultură și educație.

Din plop în Pop

La câteva zile distanță, mai la vale, pe Dâmbovița s-a întâmplat un alt eveniment. În prezența șefului Statului Major al Apărării/ SMAp, generalul Daniel Petrescu, a avut loc ceremonia de predare-primire a comenzii și trecerea în rezervă a gl.bg. Dorin Pleșcan, comandantul (rectorul) Universității Naționale de Apărare/ UNAp.

În „semn de înaltă prețuire pentru activitatea desfășurată” gl.bg. Dorin Pleșcan a primit „sabia cu înscrisuri gravate pentru generali”. Cum Oros are cal, „șarja cavaleriei române împotriva tancurilor rusești” promite să fie subiect de doctorat.

La conducerea UNAp a fost numit gl.bg.dr. Daniel Pop, fost comandant al Brigăzii 15 Mecanizate „Podu Înalt”, din Iaşi. Numit în funcție, colonel, în decembrie 2019, un an mai târziu a primit și steaua de general. Începând de astăzi încadrează o funcție de general cu trei stele, comandant și rector al celei mai prestigioase unități din învățământul militar. Cel puțin așa era până să o invadeze Ciucă și gașca lui de generali-doctori.

Fabrica de doctori primește astfel un alt „rector” care nu a desfășurat niciun fel de activitate academică sau de cercetare. Este încă o dovadă a corupției și traficului de influență din Armată. Gl.bg. Pop nu a lucrat niciodată la un nivel superior brigăzii.

În comparație cu el, Pleșcan era o somitate. Încadrase funcții de la șef secție în Statul Major al Forțelor Terestre până la șef Direcție Doctrină și Instrucție în SMAp. Pop, însă, a fost locțiitor al comandantului brigăzii de la Craiova. Un aspect care atârnă fenomenal în biografie.

Numirea gl.bg. Pop, un alt doctor cu lucrarea secretizată, este răspunsul lui Ciucă la toate acuzele de plagiat. Este expresia dezinteresului și aroganței față de modul în care imaginea Armatei este permanent afectat prin decizii controversate. Ecuația este simplă, Ciucă are nevoie de un paznic peste depozitul de doctorate. Ce se întâmplă cu prestigiul UNAp îl lasă indiferent spre rece.

Cercul strâmt al „destinului”

Nu am adus întâmplător în atenție cele două evenimente, promovate prin canalele media ale MApN. Oros a fost coleg de promoție în liceul militar cu gl. Daniel Petrescu, șeful Armatei. Pop a fost coleg de promoție în Școala militară cu Petrescu. Amândoi, Oros și Pop, au fost promovați de Petrescu și de gl.mr. Dorin Blaiu ai cărui subordonați au fost în Bg. 81 „General Grigore Bălan” din Bistriţa.

Amândoi au avut cariere modeste înainte ca Ciucă, Petrescu și Blaiu să ajungă în conducerea Armatei. În ultimii 2-3 ani, iluștrii mediocrii s-au descoperit somități militare. Pop eminență academică, iar Oros saltimbanc prin munți. Tot un fel de specialist.

La fel s-a întâmplat cu Petrescu și Blaiu, înainte ca Ciucă să ajungă șeful Armatei. Petrescu comandase din când în când câte un taxi, iar Blaiu era ascuns pe un stat anexă. Amândoi au trecut, însă, prin Brigada de la Craiova.

În „deceniul lui Ciucă” sunt mai puțin importante competențele, determinantă este conexiunea cu Craiova eroului de la Nasiriah sau cu grupul său de pretorieni. În Armată este de notorietate faptul că legăturile cu Craiova sunt determinate pentru promovarea în carieră. La fel de importante sunt și „afinitățile elective”, pe care le dezvoltă aspiranții cu cercul intim al premierului.

„Sunt anumite lucruri pe care destinul le urmărește cu îndărătnicie. În zadar rațiunea și virtutea, datoria și tot ce e sfânt i se pune în cale; dacă e vorba să se întâmple ceva ce nu-i convine, ceva ce nu ni se pare just, destinul va sfârși prin a se impune, oricât ne-am zbate”. Destinul pare să lucreze împotriva Oștirii României.

Niciunul din cei menționați nu a citit Goethe și cu atât mai puțin „Afinități elective”. Sunt mai mult preocupați de „bâlciul deșertăciunilor” în care au transformat Armata.