Coincidențe, deloc întâmplătoare sau accidentale (I)

Evenimentele par deseori întâmplătoare sau accidentale. Când întâmplările se succed în secvențe care ridică suspiciuni cei mai mulți le consideră coincidențe. Alții, mai puțin dispuși la concesii sau compromis, devin furnizori de teorii ale conspirației.

Poliția politică a democrației

Procuratura a fost permanent instrument de presiune sau opresiune. Istoria ultimului secol reține puține momente în care procurorii să nu fi fost în slujba puterii sau să nu producă abuzuri. După instalarea democrației am sperat că vremurile procurorilor transformați în inchizitori ai sistemului au luat sfârșit în România.

A fost doar o iluzie. Nu doar Securitatea și-a construit, cu tenacitate, reinstalarea deplină în drepturi. La fel s-a întâmplat și cu Procuratura.

Întreaga criză politică care a confirmat înfrățirea celor două „ciume”, nu a fost decât o luptă pentru controlul asupra justiție. Parchetul General și instanțele sunt instrumente esențiale pentru acoperirea corupției și abuzurilor.

Era vital pentru Iohannis și dosarele pe care le are (încă) la Sibiu și, mai ales, la Alba Iulia, dar era la fel de important și pentru Ciucă. „Coincidențele” utimelor luni demonstrează cât de dramatic de important era pentru Ciucă. Rareori s-a năspustit cineva cu atâta ferocitate asupra întregului sistem judiciar din România.

Nu erau însă singurele motive pentru care controlul asupra justiției trebuia să fie deplin. Cu Parchetul și instanțele subordonate politic se pot elimina ușor cei care îndrăznesc să nu răspundă corespunzător comenzilor primite de la stăpâni. Suntem o colonie, ce naiba!

Brațul lung și selectiv al legii

Luni, 11 iulie 2022, DNA a anunțat că a fost începută urmărirea penală împotriva lui Adrian Chesnoiu, fost ministru al agriculturii. Faptele penale care-i sunt reținute în sarcină sunt grave. În cazul lui nu a acționat nevoia de „stabilitate în conducerea executivă a statului” ca în sentința de care a avut parte dottore Ciucă. Apoi, agricultura nu este la fel de importantă ca Mediul sau Sportul.

Acuzele la adesa lui Chesnoiu: instigare (sub forma participației improprii) la permiterea accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității, în scopul obținerii pentru altul de foloase necuvenite și abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit.

Din toate infracțiunile pe care le poate săvârși un ministru, Chesnoiu este urmărit penal pentru două din cele mai banale. Practic toți miniștrii pot fi acuzați de abuz în serviciu și instigare. Cei mai mulți n-au nicio reținere pentru infracțiunea continuată sau cea complexă. Brațul legii se întinde doar cât îi permit cei care îl au sub control.

Evenimente întâmplătoare sau accidentale

S-au împlinit 3 ani de când Naval Group din Franța și Șantierul Constanța au câștigat licitația pentru corvete. Un contract de 1,6 mld. euro trenează și niciun ministru nu este vinovat. Parchetul sau DNA nu au interes să investigheze achizițiile din Armată.

România a aruncat pur și simplu câteva sute de milioane de euro în achiziția unor „vaccinuri” anti-covid care nu vor mai fi folosite și iarăși nu este vinovat niciun ministru. Recent Ministerul Sănătății a comandat câteva milioane de pastile de iod, o achiziție care a irosit alte zeci de milioane de euro. Vor putrezi în depozit, dar nimeni nu va fi reținut vinovat.

Dovezile unor abuzuri, deloc întâmplătoare sau accidentale, din pandemie trezesc doar interesul unei părți din mass media. Parchetul sau DNA au alte treburi.

Cocursuri aranjate? Am adus în atenție, cu date concrete, fraude evidente și modul prin care indivizi fără pregătire au fost instalați abuziv în funcții în urma unor evidente fapte de corupție și abuz în serviciu. De la structurile interne sesizate până la cele centrale sau parlamentare, nimeni nu și-a manifestat interesul să le corecteze. Cât despre Parchet sau DNA? Așteaptă să îi sesizeze cineva. Dacă nu este despre politică, nu prezintă interes.

Sunt însă situații în care Parchetul și DNA primesc sesizări exact când au nevoie și dau dovadă de o celeritate care merită recompensată.

Celeritate selectivă

În cazul fostului ministru al agriculturii faptele s-au întâmplat în perioada 09 februarie – 11 aprilie 2022. Pentru investigarea „instigării” DNA a reușit să se miște cu o viteză supersonică, având în vedere dosarele care stau de mulți ani prin sertarele Direcției sau prin cele ale Parchetului General.

În mai puțin de 3 luni sesizarea a fost redactată, depusă și înregistrată, apoi repartizată către un procuror spre soluționare și s-au efectuat actele premergătoare urmăririi penale.

Coincidența face ca tot pe 09 februarie 2022 (când a început Chesnoiu „instigările”) Parchetul General să confirme că există un dosar penal care vizează teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă. Era deja dispusă ridicarea tuturor documentelor de la UNAP și Ministerul Educației în vederea unei cercetări… in rem.

După cinci luni de cercetări și investigații Parchetul General nu are nicio concluzie. Între timp a devenit evidentă acțiunea concertată de acoperire a plagiatului lui Ciucă așa că este inutil să insistăm. Am readus speța în atenție doar pentru a remarca viteza de reacție a DNA.

Prin comparație, cei de la Parchetul General sunt niște leneși. În cazul lui Chesnoiu trebuiau audiate câteva zeci de persoane și studiate documentele de la cel puțin patru concursuri. La Ciucă nu este clar ce urmărea Parchetul și probabil nici astăzi habar nu are ce verifică… in rem. De aia nici nu se mișcă nimic.

Internele și milițienii din Parchet

Adrian Chesnoiu, este un fost ofițer de Poliție care la cinci ani după ce a părăsit „internele” a fost numit de premierul Grindeanu director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Fără absolut nicio pregătire în domeniu, singura legătură cu agricultura fiind … Paul Stănescu. Latifundiarul din Olt a reușit să-și impună omul în Guvern și să păstreze sub observație un sector în care întreaga sa familie are interese directe.

Ascensiunea lui Chesnoiu de la Direcția de Informații a MAI până în Parlament, cu scurte, dar consistente, opriri prin mai multe posturi din adminstrația locală sau centrală, ridică numeroase semne de întrebare. În fapt, este doar un alt sinecursit care s-a specializat la noul loc de muncă.

Să nu-l victimizăm pe Chesnoiu. Dar putem constata că celebra frază din Conjurația lui Fiesco, „maurul și-a făcut datoria, maurul poate să plece” îi este aplicabilă și lui.

Asta nu ne împiedică să ne păstrăm rezevați față de modul, cel puțin suspect, în care a fost îndepărtat de la conducerea Ministerului Agriculturii. În materialul următor vom prezenta evenimente și fapte întâmplătoare sau accidentale care ridică (cel puțin) semne de întrebare.

Activitatea Parchetului General, a DNA și instanțelor nu mai comportă îndoială sau neîncredere. Este evident că sunt controlate politic. Cel puțin la fel de grav ar fi să constatăm că sunt subordonate și intereselor unor terți din afara României.

 

https://www.facebook.com/politicaapocalipsei

Un răspuns la „Coincidențe, deloc întâmplătoare sau accidentale (I)”

  1. Problema este doar că nici nu știm ce vrem. Pare că e nevoie de o nouă ordine mondială! De când există omenirea și-a dorit o nouă ordine, dar nu a ales o ordine logică și coerentă. Tot felul de slugi au fost folosite pentru a convinge că ce există nu e bine. Ca să se schimbe ceva au ales cea mai imbecilă (criminală) metodă și anume revoluția.
    Prea puțini au înțeles că revoluția doar distruge ce există și că soluția era o reformă bine gândită. În entuziasmul lor naivii revoluționari nu au băgat de seamă cum oportuniștii au gândit „o nouă ordine” doar în folosul lor.
    Deocamdată nu am observat că „oamenii încep să se trezească” și încearcă să-și identifice interesul comun. Nimeni nu poate spune care ar fi „Ordinea” corectă și cum ar funcționa ea în interesul societății. Simplificând, alegem dreapta sau stânga? Comunism sau capitalism? Ne gândim să ieșim în stradă să dărâmăm „orânduiala cea crudă și nedreaptă”. Când ajungem la concluzia că o ordine e totuși necesară, începem să ne învârtim în jurul cozii.
    Nici măcar „noi, revoluționarii” nu știm dacă ne dorim ca fiecare să facă ce vrea el sau să facă ce vrem noi. Eu nu cred că avem nevoie de un lider care să ne impună ce și cum să facem ci un manager care să creeze un cadru în care omul e liber să se stabilească unde îi convine, stimulativ pentru muncă, inițiative, investiții. Comunismul a creat lagăre (socialiste) în care oamenii de rând erau considerați egali, primeau mâncare cazare, îmbrăcăminte și relaxare, dar dreptul de proprietate era limitat și erau legați „de glie”. Vechilii aveau ceva drepturi în plus și profitau de ele.
    În opinia mea drepturile omului înseamnă obligația tuturor de a respecta drepturile celor din jur. Ca orice obligație ea trebuie reglementată și impusă de un sistem funcțional. Pare că acesta s-ar numi justiție, dacă ar funcționa. Și ar impune „DOMNIA ABSOLUTĂ A LEGII”. Astfel ajungem de unde am plecat. Pornim o nouă revoluție pentru a schimba legile, deși nu știm cum ar trebui să arate noile legi.
    În final, eu cred că „unirea face putere!” (orașe, state, famiglii, națiuni, rase, religii, orientări politice sau sexuale, limbi vorbite, sunt doar pretexte pentru divizare) că într-o societate nimeni nu poate fi independent, ci supus legii (care îi garantează și lui și celor din jur drepturile); și că: „nimeni nu e mai presus de lege!”, lucru valabil doar dacă cei plătiți de noi (prin stat) să verifice respectarea legii și să descurajeze nerespectarea ei prin pedepse ferme și obiective, răspund dacă și-au făcut datoria.
    Mecanismele există, dar nu funcționează. Le „reparăm” sau le distrugem ? Adică vedem că autoritățile statului nu își fac datoria, abuzează în interes propriu de drepturile (suplimentate pentru a-și putea face datoria) și ne plângem sau vedem de ce nu „merge treaba” și schimbăm „piesele defecte”? „Rateuri” precum cei nominalizați sunt normale prin proiectare (reforma statului). Fără pedepse aspre pentru „autoritățile” care nu-și respectă obligațiile (în cazul de față justiția) rămânem cu plânsul

Lasă un răspuns

Blog at WordPress.com.

%d blogeri au apreciat: