Întâmplătoare sau accidentale unele evenimente ridică semne de întrebare. Sau cel puțin suspiciuni asupra intențiilor celor implicați.
Când, în cei 32 de ani de democrație original-românească, UDMR a inițiat sau susținut vreun proiect național? Care este contribuția UDMR la dezvoltarea României ca stat unitar, național și suveran?
Majoritatea politicienilor UDMR, inclusiv demnitarii, au dublă cetățenie. Română și maghiară. Către care din cele două state își îndreaptă mai mult loialitatea? Din acțiunile lor am spune că întrebarea este doar un exercițiu de retorică.
Buda și Pesta porcină
Un grup de 22 parlamentari UDMR depun, la 1 septembrie 2021, o propunere legislativă, PLX578/ 2021, cunoscută ca „legea porcului”. Inițiatorii solicită aplicarea procedurii de urgență.
Proiectul de lege este adoptat de Senat la 22 noiembrie 2022. Interesant este votul. Toți senatorii PNL, USR și UDMR au fost de acord cu propunerea UDMR. Toți senatorii PSD și AUR s-au abținut sau au votat împotrivă. Vocali în fața microfoanelor, niciun senator AUR nu a votat împotrivă. Niciunul.
Fără a intra în detaliile tehnice ale proiectului reținem câteva aspecte:
Toate porcinele, inclusiv cele din gospodăriile particulare, trebuie să fie înregistrate într-o bază de date națională. Centrul Național de Combatere a bolilor poate lua măsuri restrictive până la interzicerea creșterii porcinelor în unele județe.
Este interzisă creșterea scroafelor pentru reproducere și a mai mult de 5 porcine în gospodăriile particulare.
Legea intenționa stabilirea normelor de prevenire și control al pestei porcine africane.
Sunt două metode prin care o astfel de epidemie poate fi limitată și chiar eliminată. Vânătoarea masivă a porcului mistreț și creșterea măsurilor de securitate sanitară în ferme. Din această perspectivă o lege care să aducă mai multă disciplină sanitar-veterinară nu este lipsită de logică.
Disciplina sanitară, nu doar veterinară, este o problemă care trece dincolo de pesta porcină. România rămâne țara cu cele mai multe WC-uri în curte. Școlile din zona rurală pun zilnic în pericol copiii tocmai pentru că nu asigură spații corespunzătoare igienei individuale.
Nu ne suprinde indisciplina sanitar-veterinară, cât legea care pleacă de la pesta porcină și ajunge să controleze interzică îndeletnicirilor tradiționale. Când propunerea vine tocmai de la o formațiune care reclamă păstrarea identității culturale suspiciunile, întâmplătoare sau accidentale, sunt greu de eliminat.
Intervenții tardive și controversate
În anul 2017, anterior apariției pestei porcine în Europa, România a exportat 30.000 tone de carne de porc. Astăzi exporturile sunt zero.
Importăm 80% din necesarul de carne de porc. Cea mai mare parte provine din Germania, următoarele două surse ca valoare şi volum fiind Spania și … Ungaria.
În anul 2021 România a incinerat 771.000 capete de porc. Cantitatea de carne de porc distrusă a fost de 92.000 tone. Într-o perioadă în care UE a devenit principalul furnizor global de carne de porc (peste 41% din importurile globale) România a ajuns să producă doar 20% din necesarul de consum intern.
Până nu s-a distrus tot sectorul alimentar amintit nu s-a simțit nevoia amendării cadrului normativ. De la apariția primului caz și până în prezent România a avut 5777 focare în ferme. Țara noastră a rămas singurul stat european cu pestă porcină în ferme, dar… de la 1660 focare confirmate în anul 2021, astăzi mai sunt active doar 9.
Ce rost are o lege care pretinde că are ca obiectiv controlul pestei porcine după cinci ani de la apariția primului caz?
Conspiraționiștii ar spune că se urmărește realizarea condițiilor pentru ca România să rămână dependentă de importuri. Să se doboare și ultimele redute ale producției interne, gospodăriile particulare.
Cine are interes ca România să devină tot mai mult o piață de desfacere? Să nu mai producă nimic!
Evenimentele poate că sunt întâmplătoare sau accidentale, consecințele vor fi, însă, greu de surmontat.
Congruențe întâmplătoare sau accidentale
România este a cincea ţară din Europa după suprafaţa utilizată în agricultură. Cu toate acestea cerinţele de consum ale locuitorilor sunt acoperite, din recolta internă, doar în cazul a şase produse agroalimentare (grâu, secară, porumb, varză, carne de oaie și de capră).
Deși se estima că vom avea o producție istorică la grâu se pare că cifrele vor fi ajustate. În ultimile două săptămâni au ars câteva sute de hectare de grâu. În județul Galați 100 hectare, alte 120 în Ilfov, 40 lângă Periș, 25 hectare în Arad… Acestea sunt cifrele doar din prima săptămână a lunii iulie. Suprafața agricolă distrusă de incendii, de la începutul anului, depășește 700 hectare doar la grâu.
La aceste incendii se adaugă culturile supraevaluate și care nu vor furniza producția anticipată din cauza secetei sau evenimentelor meteo extreme.
În condițiile unei crize alimentare fără precedent, anunțată prin vocea unor lideri importanți (inclusiv președintele SUA) România pare, iarăși, lipsită de reacție. Pe mai departe tot micile coțcării dâmbovițene prevalează interesului național.
Chesnoiu a anunțat public, în decembrie 2021, că nu susține „legea porcului”, dată de la care proiectul legislativ a rămas blocat la Camera Deputaților. A devenit antipatic pentru o parte din colegi, dar miza nu era atât de mare.
Mai grav a fost să declare, la începutul lunii aprilie, că România are stocuri, iar „agricultura românească produce mai mult decât poate populația consuma”.
În cele din urmă, a enervat de-a dreptul comunitatea de interese când a declarat, pe 08 iunie 2022, că întreaga capacitate de stocare a României (29 milioane tone) trebuie asigurată pentru depozitarea grâului românesc.
Două săptămâni mai târziu DNA cerea ridicarea imunității ministrului agriculturii Adrian Chesnoiu (detalii aici). S-a întors amicul cormoranilor. Ministrul prieten cu oaia, Petre Daea, a venit să conducă agricultura în vremuri de criză.
Săraca fată, bogată și proastă
Creșterea economică a Guvernului Ciucă ne omoară balanța comercială. Era oricum inclinată serios către importuri, iar cifrele anului în curs nu fac decât să confirme declinul.
În luna ianuarie 2022, importurile de alimente și animale vii ale României au depășit valoarea de 676 milioane de euro, ceea ce înseamnă o creștere cu peste 18 procente față de aceeași lună a lui 2021.
Datele de la Ministerul Agriculturii arată că în 2020 importurile de alimente au trecut de 9 mld. euro, în timp ce exporturile au ajuns cu greu la 6,5 mld. euro. În urmă cu cinci ani importam doar 35% din necesarul de alimente. Anul acesta raportul este inversat, peste 65% din necesarul de alimente vine din import, iar decalajul este în creștere.
Începerea urmării penale asupra ministrului agriculturii poate intra în sfera evenimentelor întâmplătoare sau accidentale în raport cu crizele sectorului respectiv. O simplă coincidență. Unii ar spune chiar că nu avem (încă) o criză alimentară.
Suntem convinși de bunele intenții ale grupului UDMR care a inițiat „legea porcului”. Nicio legătură cu creșterea importurilor din Ungaria. Sau cu desele provocări ignorate de „Guvernul meu”.
Suntem la fel de convinși că singurul ministru care a produs abuz în serviciu este Adrian Chesnoiu.
Subordonarea justiției de către Ciucă nu are legătură cu serviciul. Este un hobby mai vechi al generalului să-și subordoneze tot ce mișcă în jurul său, iar pasiunile trebuie încurajate.
Istoria reține multe evenimente întâmplătoare sau accidentale care au influențat sau determinat cursul unor națiuni. Din fericire, poporul român nu este atins de intemperiile sau convulsiile geostrategice. N-are treabă! Privește indiferent și detașat tot ce se petrece în jurul lui. Mai neaoș: „îl doare la bască!”
Nu pot sa inteleg nici-cum increderea pe care au manifestat-o si o manifesta clasa politica romaneasca in raport cu cea magiara si faptul ca in marea majoritate a celor 32 ani au fost cooptati la guvernare. Am o singura explicatie : clasa politica romana, din Romania ultimilor 32 ani este puternic dezbinata si nu obligatoriu pe criterii ideologice, cat mai curand pe clientelism si interese meschine de grup. Desi, in toate partidele s-au infiltrat fosti ofiteri ai securitatii, armata + politie (mai ales CE_isti). Acestia i-au santajat si dirijat pe conducatorii acestor partide, dar si pe membrii acestora, in directia satisfacerii propriilor interese. Pentru asta au avut nevoie si de UDMR. Maghiarii sunt oameni seriosi si corecti pana la un anumit punct. Daca stai intr-un varf de munte cu un maghiar, atunci totul este OK si te poti baza pe el pana in panzele albe”. Dar in momentul cand apare un alt maghiar, totul s-a sfarsit, esti “mancat”. Asta s-a intamplat si cu politicienii nostri. In loc sa-si faca “curatenie” in partide, sa se uneasca in interesul national, ei cauta tot felul de paliative pentru a le fi bine astazi si maine, iar de interesul national sa aiba grija Doamne – Doamne. Asa ca trageti Dumneavoastra concluziile.