Premierul României este un admirator a „tot ceea ce înseamnă” impostură și înșelăciune.
Niciolae Ciucă este un suporter al clișeelor verbale. Unele sunt expresia vocabularului sărac și a incapacității de a comunica coerent sub presiune. Altele relevă mediocritatea echipei pe care a strâns-o în jurul său. Sau poate ei i-ar spune, dar nu ține minte Patraulea multe cuvinte. E ca milițianul care încercând să învețe tabla înmulțirii cântând a prins melodia, dar uită mereu versurile.
În ,,Hainele cele noi ale împăratului’’, mulțimea se arăta entuziasmată de niște veșminte care nu existau. Împăratul însuși a trecut de la ,,Ce să fie? Nu văd nicio stofă. Oare oi fi prost?” la convingerea că îmbracă cele frumoase haine. Când, în cele din urmă, un copil a rostit simplu „dar eu văd că n-are haine deloc” poporul a recunoscut că împăratul e gol. Asta nu i-a împiedicat pe împărat și curteni să continue șarada unor veșminte iluzorii.
Plagiatorul este un impostor ros de frustrare
Corifeii din presă, gen „cei doi Radu” (Tudor și Dobrițoiu) au construit imaginea unui general cu pieptul plin de tinichele culese de pe câmpurile de bătălie. Un erou al războaielor care n-au existat și un doctor în științe militare care a plagiat. Cu alte cuvinte: a furat.
Este firească drama plagiatorului. Un frustrat pe care îl roade invidia de fiecare dată când citește un text, conștient fiind că el n-ar putea aduna câteva cuvinte într-o compoziție originală. De ce trebuie, însă, să fie plătit pentru a-și controla frustrările?
În ce-l privește pe Ciucă, prestația sa din politică îl recomandă pentru rolul împăratului din basmului lui Andersen. Are o armată de curteni care-i spun zilnic ce frumoase îi sunt veșmintele deși întreaga țara vede cât este de gol. Ciucă este o fraudă!
Din nefericire pentru noi Ciucă e gol acolo unde nicio stofă nu reușește să-l îmbrace. Niciun fir de ață nu poate ține locul sinapselor. Impostura nu ține loc borangicului depănat de pe gogoșile viermilor de mătase. Mai ales că, în jurul lui, viermii sunt niște căpușe și păduchi care nu pot substitui neuronii lipsă. Oportuniști lacomi de parvenire care poartă trena unui împărat gol.
Ciucă este un dușman al coerenței discursului, un inamic al sintaxei și un înverșunat adversar al competențelor lingvistice. Toate discursurile publice pe care nu le citește relevă un limbaj sărac, rigid, inexpresiv. O incapacitate tragică de angajare a generozității limbii române într-un discurs elegant și elevat. Bine, cele două cuvinte sunt total în opoziție cu „tot ceea ce înseamnă” impostorul Ciucă.
„Tot ceea ce înseamnă” expresia neputinței
În aprilie 2022, a fost numit președinte PNL, și era convins că „după această activitate, aleşii locali, liderii filialelor judeţene (…) se vor preocupa de tot ceea ce înseamnă administrarea comunelor, oraşelor, iar noi aici (…) ne vom ocupa de tot ceea ce înseamnă administrarea ţării.”
În aceeași lună, la Forumul privind investițiile străine, a citit 3 pagini în… 30 de minute și a recurs de 3 ori la construcția lui favorită. „Cifrele (…) spun mult despre tot ceea ce înseamnă relevanța investițiilor străine … un bun prilej să continuăm consultările noastre pe tot ceea ce înseamnă ansamblul de activități comune… am aprobat OUG prin care 1,7 mld. lei (…) asigură diferența de preț (…) la tot ceea ce înseamnă menținerea și continuarea proiectelor de dezvoltare la nivelul construcțiilor”
„Vrem ca tinerii să poată să participe la tot ceea ce înseamnă dezvoltarea locală, dezvoltarea naţională, dezvoltarea europeană” declara pe 19 mai 2022 la conferința de la Cluj „Europa începe în Transilvania”. Premierul n-are nimic împotrivă să desprindă provincii din România. Dacă la Cluj începe Europa, la Suceava ce se termină? Siberia?
După o lună de zile, pe 16 iunie 2022, încerca să lege și Moldova de Europa prin autostrada care este „un proiect aşteptat de foarte mult timp de către români şi este datoria noastră să asigurăm că tot ceea ce înseamnă aşteptările populaţiei, cât şi asumarea din partea Guvernului României se va realiza” declara premierul.
La Atena, pe 7 iulie 2022, declara că „finalizarea interconectorului între Grecia şi Bulgaria este important pentru tot ceea ce înseamnă reţeaua de transport gaze către Europa“. Acolo l-a rugat și pe premierul grec să ne ajute să intrăm în Schengen. Asta era problema. Ne rătăcisem sau nu eram în stare să deschidem ușa. Altfel intram și noi în Schengen, ce naiba!
Vremea decontului
Urmăriți discursurile lui Ciucă! Selectiv și în cantități reduse, cât să nu dezvoltați vreo alergie. Care este probabilitatea ca un astfel de individ să fie autorul unei lucrări de doctorat originale? El nu este capabil să-și redacteze singur nici declarația de avere sau cea de interese.
Ciucă n-ar fi ajuns unde este dacă ar fi avut simțul ridicolului și proprietatea faptelor. Îți trebuie multă inconștiență să nu înțelegi că de multe ori compromisul poate cauza compromitere.
O perioadă s-ar putea să mai supraviețuiască în politică sprijinindu-se pe „tot ceea ce înseamnă” corupția și iresponsabilitatea din jurul său. Poate să mintă, să înșele, să manipuleze sau să dispună de toate resursele pe care funcția și camarila din jur i le pun la dispoziție.
Ceata de curteni care-i cultivă frustrările și egoismul continuă să-l mintă că poartă cele mai frumoase haine. Toți argații care sărută trena imaginară a eroului gol sunt disperați să rămână cuplați la robinetul cu beneficii pe care demnitățile publice le furnizează.
Să nu uite, însă, că în funcții similare sau chiar mai mari, au fost Năstase, Băsescu, Dragnea, Udrea sau Oprescu, Hrebenciuc, Ștefan, iar lista e lungă, trist de lungă. Să nu uite că pe lista celor care au plătit decontul aroganței intră și un număr de generali, unii chiar foști șefi ai Apărării.
În cele din urmă, ce tot încearcă să spună cu „tot ceea ce înseamnă”? Este evident că ascunde lacune profesionale și de exprimare, dar nu încearcă nimeni să-i corecteze ticurile verbale?
Dacă tot trebuie să-l suportăm, măcar să nu ne rănească zilnic limitele sale intelectuale.
Si ca el sunt multi, foarte multi, “tot ce inseamna” clasa politica si cei care ne conduc.