Remanierea unor miniștri este subiectul care încinge bârfele din mass media la fiecare două-trei săptămâni. Liste, nume, motive și candidați noi, pentru portofoliile eliberate, sunt comunicate în exclusivitate sau „pe surse”. Cabinetul Ciucă este evaluat săptămânal, iar rezultatul este aduce bucurie în PSD și PNL. Generalul si trupa lui adună eșecuri pe linie, dar veselia e mare.
În cele din urmă subiectul dispare din atenția mass media aproape la fel de subit pe cât a apărut. Cum să schimbi miniștrii când Trimviratul Catastrofă, cel care formează Guvernul Ciucă, adună împreună peste 65% din preferințele românilor? Păi, e bine!
Noi, cei care plătim să fim mințiți
AEP a informat că în primele șase luni din 2022 formațiunile politice au primit 125 mil. lei, subvenții de la bugetul de stat. PSD cu 73,85% și PNL cu 73,80% au cheltuit pentru presă și propagandă majoritatea fondurilor primite. Este o dublare a cheltuielilor, față de întreg anul anterior.
Cu alte cuvinte, din taxele și impozitele noastre, Partidul Unic își plătește cățelușii din mass media responsabili cu manipularea în regim de „breaking news”. Suntem săraci, peste 3 milioane de români așteaptă disperați voucherele umilinței, dar îi plătim generos pe Gâdea sau Prelipceanu, să ne insulte zilnic.
O astfel de generozitate (peste 22 mil. lei PSD și aproape 15 mil. lei PNL) reclamă prestații prompte și înflăcărate ale argaților din mass media.
„Pe surse” sau în dezbateri televizate s-a „scurs” lista miniștrilor pe care Ciucă ar dori să-i schimbe. În fapt o petardă care intenționează ocuparea agendei cu alte subiecte decât catastrofa în care ne afundă incompetența Cabinetului Ciucă.
Pentru ca ridicolul să fie și mai mare, lista miniștrilor ajunși indezirabili cuprinde nume care ne oferă imaginea completă a haosului din capul premierului.
În primul rând, avem câte un membru al fiecărei formațiuni de la guvernare. Apoi, pentru a oferi o umbră de credibilitate, de la PNL este sacrificat Virgil Popescu (vărul gl.mr. Dragoș Popescu din MApN, un medic „omenit” cu două stele în 12 luni). În cele din urmă, de la PSD și UDMR sunt nominalizați doi miniștri adânc responsabili de marasmul economic în care ne zbatem: Vasile Dîncu și Eduard Novak.
Antena 3 a fost vârful de lance al perdelei de fum lansată de propagandiștii lui Ciucă. Cum îi șade bine unui canal de mass… manipulation a oferit și argumente în sprijinul remanierii celor 3 miniștri.
Sportul nostru național
Schimbarea ministrului sportului pare logică. Dezastrul economic și social în care ne înecăm este provocat de incompetenta administrare a sportului. Ce naiba, se vede de la Bruxelles! Partidul Unic a făcut din corupție sport național, dar Novak n-a fost în stare să-i înființeze o Federație și o SuperLigă.
În ce-l privește pe Novak i se mai impută și că „nu a știut sau nu a vrut să cânte Imnul României”, „a intrat în conflict cu mama sportivului Robert Glinţă”, dar mai ales „a cântat imnul Ținutului Secuiesc la un meci de hochei...”
Faptul că a intrat în conflict cu mama unui sportiv trebuie să fie motivul pentru care România a ratat, în iulie, prima plată de 2,6 miliarde euro din PNRR.
În ce privește refuzul de a recita versurile Imnului este clar motiv de creștere a inflației. Poate că n-a vrut să greșească vreun cuvânt. „Știm foarte bine, motorina nu se produce în țară” este o declarație a lui Ciucă care demonstrează că nu știi… când știi prostii.
Meciul de hochei, unde unii jucători s-au manifestat liric, l-a adus în atenție pe Tánczos Barna, nu pe Novak. Ministrul mediului este un personaj mult mai controversat, mai radical, mai iredentist și mai apropiat de Budapesta decât cel al sportului.
Barna a maghiarizat efectiv Ministerul Mediului, iar principalele agenții din subordine se află sub controlul reprezentaților UDMR. Dosarele de mediu ale României sunt prezentate mai întâi lui Orban, la Budapesta și abia apoi, opțional, le vede Ciucă. Bine, pe dottore oricum nu-l interesează mediul.
Barna îl are secretar general pe Corvin Nedelcu. Fost coleg de Școală Militară cu dottore Ciucă, Nedelcu va primi atenție într-un material separat. Până atunci să menționăm că în anul 2021, acesta a încasat de la statul român peste 540.000 lei.
Sociologul de la Apărare
Nu surprinde apariția lui Vasile Dîncu pe liste. MApN este condus în realitate de dottore Ciucă, iar Dîncu și-a permis câteva opinii personale care au stârnit mânia generalului. Cum eroul de la Nasiriah a pierdut complet sprijinul Armatei, unele ieșiri publice ale actualului ministru al apărării l-au înfuriat pe premier.
Dacă își închipuie cineva că generalii Petrescu, Jianu, Spiridonescu sau Cipu, singurii militari care mai fac parte din Colegiul MApN, respiră fără să primească ordin de la Ciucă se află în mare eroare. Cu toate acestea Dîncu a reușit să se elibereze de sub controlul lor și a avut câteva opinii personale pe cât de ferme pe atât de apreciate de militari.
„Pensiile militare nu sunt pensii speciale” a fost truismul repetat cu convingere de Dîncu. Umilința plagiatului este diluată în cea pe care o încearcă Ciucă dezavuat de aproape întreaga Oștire. În timp ce impostorul de la Nasiriah a făcut din uniforma militară trambulină către politică, Dîncu s-a erijat în camarad al militarilor.
Abil și cu solide cunoștințe de sociologie Dîncu a înțeles că este mai ușor și nu costă să promită. În fapt, nu a realizat nimic. Demagogie și angajamente deșarte.
După opt luni cu Dîncu în MApN corupția și abuzurile continuă să prolifereze. Cel mai recent exemplu este numirea col. Gabriel Oros comandant al Bg. 61 VM din Miercurea Ciuc. În mijlocul unei zone profund maghiarizată, în care românii sunt greu tolerați, avem o brigadă condusă de un personaj cel puțin controversat.
Deși am considerat dreptul la replică o intervenție normală încă așteptăm acțiunea în instanță a colonelului, așa cum a promis. „Nu mai pot tolera să îmi fie terfelite valorile, onoarea și renumele” a fost strigătul de disperare al viitorului general. Nu ne îndoim că, șifonate fiind, își dorește „valorile” netezite.
Un ministru aproape inutil
Vasile Dîncu este un politician care știe că Armata asigură capital electoral. De ce să nu se angajeze plenar în susținerea militarilor, conștient fiind că nu poate face nimic? Măcar la nivel declarativ rămâne un susținător al cauzei ostașilor. Militarii, încântați, îl consideră deja unul „de-al lor”.
Atât de puțin este nevoie pentru a controla percepția mulțimilor!
Toate angajamentele sale au rămas la stadiul de declarații și bune intenții. Unele proiecte au eșuat pentru că, fără aprobarea premierului Ciucă, nimic nu se întâmplă. Altele pentru că în interiorul MApN nu are susținere și nu controlează nimic.
Altfel, Dîncu nu a avut intenția sau determinarea să se lupte cu corupția și abuzurile din Armată. Nu a avut curajul și îndrăzneala unor decizii radicale, nu și-a impus voința asupra niciunei decizii. Până și litigiosul proiect de modificare a statutului cadrelor militare a fost elaborat de Ciucă și clica generalilor săi.
Un fapt banal, Dîncu nu s-a implicat în soluționarea suspiciunilor privind integritatea Școlii doctorale a UNAp. Dimpotrivă. A fost de acord să împuternicească la conducerea UNAp un general fără niciun fel de experiență didactică sau academică.
„Cea mai importantă resursă a noastră este, fără nicio îndoială, resursa umană” este declarația repetată cu obstinație de Dîncu. În realitate nimic nu elimină demagogia din cuvintele sociologului.
Militarii în activitate trăiesc pe mai departe incertitudini și nesiguranță, iar cei în rezervă și retragere au obosit să tot aștepte materializarea promisiunilor.
Cu Dîncu la conducerea MApN Ciucă a continuat să emancipeze și mai mult Armata de sub controlul civil. Structuri aflate în subordinea ministrului au fost trecute la SMAp, iar secretarii de stat au rămas doar cu rol decorativ.
În realitate Dîncu este un ministru care deține o funcție simbolică, golită de prerogative și influență.
Armata, inevitabila povară a generalului
Dîncu are, însă, ghinionul să fie responsabil de un domeniu asupra căruia Ciucă nu va permite niciodată imixtiuni. Este vital pentru dottore să păstreze control total asupra Armatei. Acolo sunt cele mai grele dosare și cele mai înspăimântătoare schelete.
Minciuna de la Nasiriah, doctoratul, ilegalitatea chemării în activitate cu grad de ofițer a soției, vânătorile și chefurile cu americani (numele gl.mr. Perry Smith îi trezește nostalgii, dar și frisoane), achizițiile sau multele modificările legislative care au transformat Armata în propria feudă. Toate trebuie ferite de privirile indiscrete ale curioșilor.
Ministerul Apărării este unul de sacrificiu pentru PSD. Nu mare ar fi surpriza dacă s-ar produce o rocadă cu PSD sau UDMR. De ce n-ar veni Kelemen Hunor la Apărare? Tot nu mai contează dubla cetățenie pentru demnitari!
Mass media poate găsi timp să dezbată dacă mai riscă Ciucă un alt ministru care să ridice batista de pe țambal. Pentru că este evidentă obsesia sa pentru controlul Armatei. Astăzi este dispus să-și trădeze prima dragoste, PSD, doar pentru că este disperat să scape de Dîncu. Ce mai contează încă o trădare?
Dîncu își bagă mințile în cap sau merge după Stelian Ion. Probabil este deja prea târziu pentru el. La MApN poate reveni Mihai Fifor. Cu Mihăiță la Apărare Ciucă respiră liniștit, măcar o perioadă.