Statul Român a eșuat

Când președintele Iohannis a spus că „statul român a eșuat în misiunea sa fundamentală de a-și proteja cetățenii” unii s-au arătat surprinși de franchețea sa, alții i-au minimalizat importanța. Adevărul este că nimic din ce face statul român nu pare să aibă legătură cu protejarea cetățenilor. Dimpotrivă, acțiunile statului provoacă tot mai mult panică și neliniște.

Statul român a eșuat nu doar pentru că nu este capabil să-și protejeze cetățenii. A eșuat și pentru că este controlat de o rețea de interese și măcinat de corupție încât cetățenii nici nu mai contează. Cei care reușesc să se cupleze la privilegii și bunăstarea asigurată prin efortul majorității au devenit de o ferocitate specifică animalelor de pradă.

Iarba verde de acasă… departe de casă

Zilnic, România pierde câteva sute de cetățeni. Populația scade constant. Cauzele sunt multiple, dar toate își au rădăcina în corupția și putregaiul care domină actuala clasă politică.

Fără o resetare completă și îndepărtarea celor care au transformat democrația în cleptocrație și prostocrație România riscă să dispară. Mai întâi ca stat unitar, apoi ca popor și cultură.

Traversăm o perioadă în care limba română este agresată constant. Ne sufocăm vocabularul cu neologisme acceptând să renunțăm la termeni și cuvinte cu rădăcini în cultura noastră milenară. Acordăm mai multă importanță obiceiurilor și sărbătorilor importate din Vestul îndepărtat în detrimentul celor locale.

Acceptăm să ne diluăm identitatea în „marea familie europeană” cu o inconștiență vecină cu trădarea.  În fapt renunțăm la „românism” în favoarea unui „occidentalism” dominat de subcultura radicalismului „egalității și echității”.

Populația României nu depășește 19 milioane de cetățeni, indiferent cât de mult se cosmetizează cifrele ultimului Recensământ. Un total care-i include și pe cei plecați la muncă, sezonier, în străinătate.

Este adevărat, aproape 4 milioane de români sunt rezidenți în Italia, Marea Britanie, Spania sau Germania. În Italia românii reprezintă un sfert din totalul rezidenților străini, iar în Spania sunt cea mai mare minoritate. În Marea Britanie, românii au depășit un milion de rezidenți, iar în Germania 800 de mii. Vârsta medie a românilor stabiliți în aceste state nu depășește 40 de ani.

Procentul celor care vor reveni definitiv în România este atât de mic încât nici nu merită luat în calcul. Și mai puțini sunt cei care se vor întoarce înainte de pensionare. Să vină unde? Să facă ce?

Ticăloșia și josnicia statului român sunt renumite și au depășit limitele bătrânului continent. Statul român a eșuat pe toate planurile, dar cel mai grav, a eșuat în a-și proteja cetățenii.

Plătim să fim mințiți

Partidul Unic, PSD și PNL, împreună cu partidul maghiar condus de Budapesta, au rafinat metodele de exploatare și manipulare a cetățenilor. În iarna care vine vor încerca să ne convingă că temperaturile arctice tonifică organismul, iar o alimentație la limita supraviețuirii scade colesterolul.

Prin mass media subordonată și plătită din banii primiți de la buget Partidul Unic linșează opoziția sau vocile ostile puterii. Prin „influenceri” și persoane lipsite de onestitate și integritate dirijează curentul narațiunii. Prin institutele de sondare a opiniei publice lansează analize și „studii” care să convingă majoritatea despre cum gândește… majoritatea.

IRES este un Institut controlat de Vasile Dîncu, sociologul din fruntea Apărării. Partidele au plătitt zeci de milioane de lei în ultimii ani pentru contractele cu firmele de consultanță și cu institutele de sondare a opiniei publice. Lunar, PSD și PNL primesc de la bugetul de stat între 6 și 8 milioane de lei. Majoritatea acestor sume este direcționată către acțiuni de manipulare a populației. Prin mass media sau institute de sondare a opiniei publice.

Printre firmele preferate de Partidul Unic se mai numără și Avangarde, condus de Marius Pieleanu, un apropiat al PSD și prodecan la SNSPA, sau CURS, deținut de Iosif Buble, patronul siteului Știri pe surse. Statul român a eșuat, dar sunt încă mulți care prosperă alimentați de un buget pe care îl susțin cei săraci.

Cuvintele directorului de cercetare al IRES din interviul publicat aici sunt jignitoare și mincinoase: „…în plan politic? În momentul de față, doi angajați întrețin un pensionar. În 15 ani vom avea un angajat care întreține un pensionar, iar în 30 de ani vom avea un angajat care întreține doi pensionari”.

Depopularea ne/întâmplătoare a României

Dan Jurcan mută responsabilitatea de pe umerii Guvernului și ai partidelor politice pe cei ai pensionarilor și bătrânilor. Inconștient sau deliberat. Coborând în adâncul mesajelor pe care încearcă să le transmită amicul lui Dîncu vom descoperi o nemernicie specifică politicianului rasat: mesajul subliminal. Mai că ne vine să spunem că nu este nimic întâmplător. Mărirea numărului celor care contribuie la buget sau încurajararea imigrației sunt soluțiile sociologului intervievat.

Situația în care se află România și norii negri care amenință să se abată asupra noastră își au originea în corupția generalizată a aparatului bugetar și feudalismul partidelor politice.

Populația României scade, în primul rând, din cauza migrației către vest a forței de muncă. Cei care pleacă și se stabilesc în Occident sunt tineri calificați și apți să lucreze în sectoare cu deficit pe piața locală a muncii. Plătiți corespunzător reușesc să se impună și primesc angajamente pe termen nelimitat. După o perioadă își transferă întreaga familie în regiunea unde s-au stabilit.

Fenomenul se întâmplă de peste 20 de ani, chiar anterior intrării României în UE. A fost încetinit, dar nu stopat, de pandemie și este greu de crezut că va fi oprit. Ieșirea Marii Britanii din UE nu a afectat românii deja integrați în Regat. Dimpotrivă, s-au deschis mai multe oportunități pe piața muncii din Irlanda, care absoarbe astăzi surplusul din Insulă.

Nimic din ce se întâmplă astăzi în România nu oferă argumente pentru un cetățean român aflat de 10-15 ani în Italia sau Spania să revină în țara natală. Cum nimic nu oferă speranță celor aflați aici și care se încăpățânează să nu plece.

Statul român a eșuat în a proteja națiunea și pare că depune eforturi doar pentru a elibera spațiul mioritic de indigeni.  Alogenii sunt bineveniți, românii sunt „bine-plecați”.

Pensionarii: umiliți, jigniți, sărăciți

Manipularea prin care se aruncă asupra pensionarilor neajunsurile bugetare este josnică, dar puțini sunt cei dispuși să o contrazică.

Discursul disperaților care solicită plata tuturor pensiilor pe „principiul contributivității” este doar demagogie ordinară. Niciun pensionar nu este plătit în baza acestui principiu. Cei aflați în evidența Casei de Pensii sunt plătiți în baza unei grile care are în vedere contribuțiile din perioada activă. O grilă care a condamnat populației vârstnică la sărăcie și a provocat multe nedreptăți.

Pensionarii nu sunt plătiți, însă, de cei aflați în câmpul muncii. Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat acoperă contravaloarea prestaţiilor din sistemul public de pensii, dar și cheltuielile privind funcţionarea sistemului public de pensii, finanţarea unor investiţii proprii, etc.

Persoanele active contribuie la acest Buget, dar este doar un contract pe care îl au cu Statul, nu cu pensionarii. Afirmația că „doi angajați întrețin un pensionar” este nesimțită!

Sociolog sau părelolog, angajatul IRES ar fi trebuit să știe că toți pensionarii au plătit taxe și impozite. Catre un Stat care s-a angajat să le înapoieze contribuțiile sub forma unui venit decent după ieșirea din câmpul muncii.

Mai mult, sunt destui pensionari care încă plătesc taxe, impozite și alte contribuții sociale. Toți pensionarii contribuie anual, sub diferite forme, cu cel puțin un sfert din venituri la Buget.

Pensionarii nu sunt asistați social. Sunt și persoane care nu au muncit niciodată, masa electorală cu care PSD își asigură un procent consistent la alegeri. Cei pe care angajații și pensionarii îi întrețin votează un PSD sau PNL care transformă întreg poporul într-un asistat social.

Statul român a eșuat atât de profund încât pare mai mult un atentat la existența națiunii decât simplul rezultat al unui eșec. Cine plătește decontul? Ar fi … un Iohannis, Ciucă, Ciolacu, iar lista e lungă. Mai greu e să emitem factura!

https://www.facebook.com/politicaapocalipsei

Lasă un răspuns

Blog at WordPress.com.

%d blogeri au apreciat: