„România are un loc distinct în cadrul NATO și o calitate incontestabilă de furnizor de securitate în regiunea Mării Negre și pe Flancul Estic al Alianței Nord-Atlantice.” a afirmat președintele Iohannis în alocuțiunea susținută în cadrul ceremoniei organizate cu prilejul Zilei Armatei României, marți, 25 octombrie 2022.
Pare obosit și hăituit președintele nostru, dar nu și-a pierdut simțul umorului. Bine, de fapt nu l-a găsit niciodată. Face glume involuntar. Până și prezența lui la Cotroceni este o glumă. Una macabră, pentru România.
România furnizor de securitate! O țară care nu reușește să ridice 3 avioane pentru a-și supraveghea spațiul aerian devine furnizor de securitate, în capul grofului de la Cotroceni. Nici pescărușii și cormoranii nu și-ar lăsa siguranța somnului pe seama României.
O mină marină se bălăcea fericită în largul Mării Negre. Nici măcar nu ne amenința direct. S-au năpustit spre ea vitejii noștri și au provocat explozia dispozitivului respectiv. Atât putem noi: soluția „kamikaze”. Nu militarii sunt vinovați. Echipamentele și tehnica din dotare transformă intervențiile și misiunile banale în riscuri la adresa ostașilor noștri.
Străini în țara noastră
Spania a trimis în România (aici) un radar și 38 de militari pentru a-l opera. În decembrie, încă 130 de militari spanioli și 8 aeronave F-18 vor ajunge în Baza de la Kogălniceanu. Declarativ acțiunile fac parte din strategia NATO de „reacție și descurajare”. În realitate aliații ne asigură, prin rotație, serviciul de poliție aeriană. Până în martie 2023 este rândul Spaniei.
România a cheltuit peste un miliard de euro pentru achiziția avioanelor F-16 Fighter și a radarelor mobile tridimensionale FPS-77. Accidentele aviatice din martie, dronele care bântuie nestingherite cerul nostru și povestea de la Cârcea (aici) i-au convins pe spanioli să-și aducă propriul radar.
Franţa conduce Grupul de luptă NATO din România. După ce 550 de soldaţi au fost trimişi la Constanţa, la începutul lunii martie, francezii au decis să mai desfăşoare, tot în sud-estul ţării și un sistem de apărare sol-aer Mamba de ultimă generaţie.
România a plătit, în decembrie 2019, 4 mld. dolari pentru 7 baterii Patriot. Până astăzi am primit una singura, dar nici aia nu este încă operațională.
Pe lângă militarii din structurile operative, Franța a trimis în România și un detașament de lucrători și echipamente pentru construcții. Peste 130 de constructori francezi, 60 de ingineri olandezi și aproape… 30 de români, lucrează la transformarea Poligonului Cincu în Bază Înaintată de Operații.
„Va fi un mic oraș”, spun reprezentanții Armatei Franceze într-un interviu (aici) pentru Bloomberg, din august 2022. Pe lângă zonele de cazare, cantine și zone de recreere, vor fi puse la dispoziția Grupului de luptă NATO depozite de armament și combustibil, garaje și diferite zone tehnice.
Pentru români este confidențial spre top secret ce se întâmplă în țara lor. Ne informează alții. Poate și pentru că România nu are controlul acestor baze. Am ajuns străini în țara noastră.
Marea inepție prezidențială, România furnizor de securitate
Statele Unite au în România câteva baze militare moderne, bine echipate și dotate. Așa cum am mai spus (aici) sunt instalații militare unde prezența soldaților este asigurată printr-un sistem de rotație similar teatrelor de operații.
Deși noi asigurăm mare parte din fondurile necesare construirii acestor baze, deciziile și contractele aparțin SUA. La Kogălniceanu americanii au promis anul trecut investiții de 22 mil. dolari. Le-au amânat până s-au topit. În urmă cu 3 ani Guvernul Dăncilă a aprobat un plan de extindere și modernizare a bazei pe bani românești. Costuri totale sunt estimate la 12,17 mld. lei, echivalentul a peste 1% din PIB-ul României.
„Alocarea bugetară de 2% din PIB pentru Apărare, stabilită în anul 2017, a facilitat creșterea investițiilor, dotarea cu tehnică și echipamente, precum și fondurile necesare pregătirii și instruirii pentru o mai bună interoperabilitate cu aliații. Anul viitor vom face încă un pas înainte prin creșterea bugetului Apărării la 2,5% din PIB” a declarat Iohannis.
Cheltuim bani în neștire, dar nu avem capabilități militare care să ne păstreze în viață militarii. Măcar pe timp de pace.
Avioanele cad pentru că sunt rable, iar combustibilul prost, dar vina se aruncă invariabil pe … eroarea umană. Am pierdut un elicopter și 7 militari într-o misiune care n-ar fi trebuit să se întâmple. Neglijența criminală a celor care conduc Armata nu poate fi mușamalizată la nesfârșit.
Mai mult de jumătate din generalii Armatei nu au condus niciodată o subunitate, nu au văzut un teatru de operații și nu vorbesc limba engleză. Cum asigurăm interoperabilitatea când ăștia nu sunt capabili nici să comunice cu omologii lor?
Un președinte iresponsabil se face de râs afirmând că România ar fi „furnizor de securitate”. Cine să ne privească serios auzind o astfel de inepție?
Un CSAT care se crede furnizor de securitate
În ședința de ieri, 25 octombrie 2022, membrii CSAT au concluzionat (aici) „că există toate premisele pentru realizarea unei structuri de forțe armate cu capacitate de luptă ridicată, dotate cu echipamente moderne, interoperabile cu cele ale aliaților, capabile de a se disloca rapid pe teritoriul național sau pentru sprijinirea aliaților noștri, auto-sustenabile și cu mijloace de protecție multidimensională, cu un sistem de comandă și control flexibil și eficient.”
A avut cineva curiozitatea să verifice cine sunt „somitățile” care decid soarta României în CSAT?
Un profesor de fizică, groful Iohannis, împreună cu un general-impostor care a trădat Armata, dottore Ciucă, și cu electricianul Bode de la Interne. Mai sunt Aurescu, spaima politicii externe a României, Predoiu, călăul justiției, Spătaru, reprezentantul Damen în CSAT și Câciu, contabilul de la Finanțe.
Cine din CSAT a tras concluziile referitoare la „capacitatea de luptă ridicată” sau la „sistemul de comandă și control flexibil și eficient”? Ce știu generalii Șomordolea și Oprișor despre „protecția multidimensională” sau despre forțele „auto-sustenabile”? Abia dacă pot pronunța sintagmele.
Doctorul Șomordolea a fost doar șef Birou planificare, organizare şi desfăşurare activităţi de reprezentare în SMG. Asupra consilierului prezidențial pentru securitate naţională, Ion Oprișor, vom reveni curând. Să înțeleagă poporul de ce Iohannis crede că România poate fi „furnizor de securitate”. Dacă ești înconjurat de securiști nu înseamnă că poți fi furnizor de securitate.
Concluzionând: indivizii enumerați anterior hotărăsc asupra apărării țării. Niște impostori aflați pe statele de plată ale diferitelor grupări de interese, interne sau externe. Sau poate că nu sunt, iar acțiunile lor reprezintă doar dovada incompetenței și iresponsabilității fiecăruia.
Niciunul din cei menționați nu face diferența dintre operații și operațiuni. Nici măcar Ciucă. E suficient să citiți tiltlul tezei de doctorat. Ce știu ei despre Armată, patriotism și loialitate ca să ne hotărască destinul?