Egalitatea de gen și promovarea diversității

Anunțuri publicitare

Planeta arde pe rugul crizelor și al războaielor, dar egalitatea de gen și promovarea diversității rămân subiecte fierbinți și intens mediatizate. La noi minoritățile au mai multe drepturi decât majoritatea românilor.

Jumătate din lotul naționalei Germaniei de la Cupa Mondială din Qatar a fost format din jucători cu cel puțin un părinte naturalizat.

Jamal Musiala și Karim Adeyemi (Nigeria), Thilo Kehrer (Burundi), Serge Gnabry (Coasta de Azur), İlkay Gündoğan (Turcia), Armel Bella-Kotchap și Youssoufa Moukoko (Camerun), Niklas Süle (Ungaria), Marc-André ter Stegen (Olanda), Antonio Rüdiger (Siera Leone) și Leroy Aziz Sané (Senegal) nu sunt o selecționată internațională. Sunt 11 „nemții” din lotul de 22 al Germaniei.

Fotbaliștii care doreau să poarte banderola „One Love” în Qatar au fost amenințați cu sancțiuni. Ministrul german de interne, Nancy Faeser, și cel belgian de externe, Hadja Lahbib, au sfidat FIFA și autoritățile locale purtând banderola în tribuna oficială.

Lansată în anul 2020 de Olanda, campania „One Love” se opune discriminării de orice fel, dar simbolul steagului curcubeu trimite evident către comunitatea LGBTQ. Restul este diversiune

În semn de protest, la primul meci nemții au apărut ținându-și mâinile la gură. Japonezii n-au fost impresionați și au câștigat.

Practic i-au trimis acasă pe nemți. Este pentru a doua oară (consecutiv) când Germania pleacă de la Cupa Mondială, încă din faza grupelor. Împreună cu nemții au plecat și belgienii. Românul ar spune că „Dumnezeu nu bate cu parul”!

Cele două naționale sunt o „aglomerare” de etnii și „naturalizați”. E normal să susțină „egalitatea de gen” și „promovarea diversității”.

Cele două sunt curente tot mai violente. Aproape nu există activitate oficială care să nu aibă pe agendă „egalitatea de gen” și „promovarea diversității”.

România a tolerat o formațiune iredentistă, UDMR, tot pentru a susține drepturile minorităților. Astăzi maghiarii insultă România cu fiecare ocazie, din poziții oficiale.

Indiferent sub ce steag își ascund interesele, minoritățile își impun tot mai violent agenda.

Între toleranță și necuviință

Adevărul ar trebui să se impună întotdeauna. Realitate trebuie să fie accesibilă, egal, tuturor. Câtă ipocrizie și calcul politic, meschin și mârșav, au cei care cultivă aberația unei normalități care nu este… normală? Un individ care se crede Napoleon suferă de tulburare psihică. Dacă, însă, declară că se simte femeie captivă în trupul unui bărbat, va fi ocrotit și protejat.

Nu este vina doar a politIcienilor care susțin aberații pentru voturi. Este vina noastră, a tuturor. De fiecare dată când apare o minoritate și își urlă violent „drepturile” majoritatea tace indiferentă.

Dacă mâine autoritățile ar promova un Referendum pentru aprobarea căsătoriilor între persoane de același sex am fi surprinși câți vor susține inițiativa. Cât de normal este ca doi bărbați să formeze o familie în care unul să fie soț, iar celălalt soție? Ulterior să înfieze un copil, pe care natural e imposibil să-l conceapă. Nu este asta o insultă adusă Creației?

Au ajuns paradele gay mai dese decât pelerinajele sau manifestările culturale decente. Acceptăm resemnați ca astfel de comportamente să fie impuse și în școli sau instituții de educație? Cum să fie altfel dacă tot mai mult „genul” și nu „sexul” este cel care deosebește masculinitatea de feminitate?

La fel cum se întâmplă în cazul prezenței în funcții de decizie a unor indivizi corupți, a unor impostori sau plagiatori, și impunerea anormalului ca normalitate este permisă tot cu acordul majorității. Ne este teamă să declarăm ferm „nu, nu este firească familia formată din persoane de același sex”?

Nici arderea pe rug a celor care nu-și găsesc liniștea în propriul corp nu este o soluție. Violența și stigmatizarea nu sunt niciodată soluții. Dar, toleranța trebuie însoțită de decență și, mai ales, de evitarea transformării excepțiilor în regulă.

Preocupări prezidențiale, „promovarea diversității”

Parlamentul a aprobat, pe 16 iunie 2020, o modificare a Legii Educației care interzice orice discuție privind o așa-numită „teorie sau opinie de gen” în școlile din România și spațiile educaționale (inclusiv în universități). Se interzice răspândirea „teoriei sau opiniei potrivit căreia genul este un concept diferit de sexul biologic și că genul și sexul nu sunt întotdeauna același lucru”.

După ce a fost adoptată de ambele Camere ale Parlamentului României, legea a fost trimisă spre promulgare președintelui Klaus Iohannis, care a atacat-o la Curtea Constituțională. Inițiatorul proiectului „România Educată” murea de grija comunității LGBTQ. Președintele României își dorea cu pasiune introducerea „diversității” în școli. De ce?

Ce i-a făcut poporul României de îi dorește pieirea? De ce toate acțiunile lui sunt îndreptate împotriva națiunii române? Greu, dacă nu imposibil, este să găsim o decizie a Grofului de la Cotroceni care să fi fost altfel decât împotriva poporului român. Iohannis este, de departe, cel mai anti-român președinte pe care l-am avut.

În motivarea obiecției de neconstituționalitate se susține că legea criticată impune „ce activități, teorii sau opinii și cu ce scop se pot constitui acestea în activități educative care să poată fi desfășurate în unitățile de învățământ și, prin urmare, ce discipline se pot studia în mediul școlar sau academic” și astfelcontravine libertății individuale de conștiință, întrucât, prin această formă, dispoziția normativă este de natură să îngrădească libertatea de gândire și a opiniilor”.

De remarcat că, la data formulării excepției de neconstituționalitate, consilier prezidențial pentru educație era actualul ministru al educației, Ligia Deca. O mediocră din haita celor asumuțiți de Iohannis asupra poporului român. La fel ca Aurescu, Ciucă sau Cîmpeanu, Deca este un „specialist” impus de Iohannis.

Din fericire, prin Decizia nr. 907/ 16.12.2020, CCR a respins obiecția de neconstituționalitate. Cu Deca la Educație subiectul nu este închis.

Minoritățile dictează majorității.

Premierul Ciucă se declară un suporter al „cotelor de gen” (aici). Cum rareori, spre niciodată, judecățile sale sunt originale, dottore plagiază din curentul care dorește impunerea „diversității”. Un misogin care acordă ipocriziei valențe greu de bănuit.

Ironic sau normal pentru el, dar groful de la Cotroceni și-a umilit șefa de protocol tocmai la o conferință despre promovarea femeilor (detalii aici). Bine, aroganța și îngâmfarea sasului sunt greu de egalat.

Exemplul Germaniei, care-și diluează constant identitatea națională prin promovarea diversității nu este doar o consecință a globalizării sau migrației. La fel cum ofensiva agresivă a comunității LGBTQ nu este doar un strigăt lipsit de decență. Corupția, moralei și a bunului simț, este rezultatul unei clase politice lipsită de scrupule.

Pentru liderii actuali viitorul este lipsit de importanță. Tot ce contează este conservarea puterii și impunerea unei agende globale care să transforme popoarele într-o masă amorfă, fără identitate culturală sau… sexuală.

Copiii educați în spiritul „egalității de gen” și promovării comportamentelor deviante vor îngroșa rândurile celor care defilează pe timpul paradelor Pride.

Pe nimeni n-ar trebui să intereseze ce se întâmplă în dormitorul cuiva. Sigur, cu excepția activităților sancționate penal. În aceeași măsură, însă, nimeni n-ar trebui să se declare „mândru” că promovează comportamente altfel decât a creat Dumnezeu bărbatul și femeia.

UDMR își bate joc de România. Este o formațiune evident anti-românească, dar nimeni nu reacționează. Iohannis și Ciucă pur și simplu nu simt românește.

În Germania și Occident minoritățile etnice au preluat controlul. Fotbalul este doar hârtia de turnesol.

În Marea Britanie, primarul Londrei și premierul sunt „naturalizați”. Alogenii schimbă cultura și identitatea popoarelor.

Fotbalul, comunitatea LGBTQ, ungurii din România sau drepturile minorităților pot părea subiecte fără conexiuni sau interferențe. Până când constatăm că sunt piese dintr-un imens puzzle.

Cât mai durează până când doi bărbați, premierul și președintele, se vor săruta cu pasiune în public? Nu la noi. Aici sărutul se orientează către alte zone.

https://www.facebook.com/politicaapocalipsei

Lasă un răspuns Anulează răspunsul