Ministrul de finanțe a anunțat că „pensiile militarilor vor fi indexate cu 5,1%, toate pensiile militare”. Ce treabă are Câciu cu militarii în rezervă? Despre pensiile militare vorbește deseori și Marius Budăi, urmașul Olguței la Muncă. De ce? Pensiile militare nu sunt plătite din Bugetul de asigurări sociale. Deși o parte consistentă din banii militarilor este vărsată în acest Buget.
Este adevărat, MApN are un ministru pe cât de inutil pe atât de inexistent. Angel Tîlvăr primește pomană, nu indemnizație de ministru. Nu are prerogative sau responsabilități. Nici aprobare să vorbească nu prea are. Ce ar putea să spună? Că este mai decorativ decât un brad de Crăciun?
Tot Câciu lasă impresia că el a decis ca „în funcţie de nivelul pensiei, pe acele plafoane, se va veni cu o indexare suplimentară astfel încât pensiile mici să primească ceva în plus. Nu va depăşi creşterea celei mai mici pensii 12,5% astfel încât să se menţină în similaritate cu ceea ce facem pentru sistemul public de pensii“.
Câciu nu stăpânește semnificația cuvintelor. Unde este „similaritatea”? Pensiile din sistemul public sunt TOATE indexate cu 12,5%. NU există „plafoane”. N-ar fi constituțional. De ce este în cazul pensiilor militare?
Militarii sunt considerați cetățeni second-hand? Este legală discriminarea între ei, dar mai ales în raport cu ceilalți pensionari din România?
Este firesc să crească pensiile mici, dar nu este normal să se continue segregarea militarilor. Indexările cu procente diferite, pe „plafoane”, acutizează nedreptățile și inechitățile deja existente. Am prezentat anterior (aici) cum se egalizează sărăcia pensiilor militare.
Dacă privim anunțul lui Câciu creștinește sau moral, militarii în rezervă și retragere ar trebui să fie mulțumiți. Unii primesc indexarea legală. Alții mai mult, cât să acopere, parțial, costul inflației.
Militarul român, mai puțin important decât muncitorul vietnamez
Militarii activi de ce n-ar fi mulțumiți? „Cuantumul brut al salariilor de bază/soldelor de funcţie/salariilor de funcţie lunare de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 10% faţă de nivelul acordat pentru luna decembrie 2022”, dar… „fără a se depăși valoarea nominală pentru anul 2022 stabilită potrivit anexelor la Legea-cadru nr. 153/2017”.
Practic se acordă, cel mult, diferența prevăzută de lege pentru anul 2022 față de decembrie 2018. Majorare care trebuia să producă efecte încă de anul acesta.
În ultimii trei ani, valoarea cumulată a inflatiei depășește 25%. Creșterile de salarii prevăzute de lege nu acoperă deprecierea banilor. În termeni reali, soldele militarilor au o putere de cumpărare inferioară anului 2019.
De la 1 ianuarie 2023 „pentru domeniul construcţiilor, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte în bani, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, la suma de 4.000 lei lunar”.
Un caporal clasa I, ar putea ajunge un maxim de 3015 lei BRUT, în ianuarie 2023. O mie de lei mai puțin decât un vietnamez angajat în construcții.
Unul din criteriile care stau la baza salarizării unice este “importanța socială a muncii”. Ce ar mai fi de spus?
Vietnamezul este exceptat de la plata contribuției de asigurări sociale de sănătate și a impozitului pe venit. Caporalul plătește integral toate contribuțiile impuse de Stat unui salariat.
Niciun militar profesionist (soldat sau gradat) nu ajunge cu veniturile la nivelul celui mai prost plătit muncitor din construcții. Niciun locotenent nu are solda de bază egală cu salariul unui muncitor din construcții. Sergentul român are un salariu net de 2400 lei lunar. Pentru banii ăștia trebuie să-și dea viața.
Cea mai mare soldă de grad este 410 lei. Atât valorează gradul de general, două zile de muncă în construcții.
La vremuri noi, tot ei
Proiectul inițial al OUG doar a sondat terenul. La fel ca multe alte documente „scurse pe surse” și acesta a dorit să evalueze gradul de suportabilitate al militarilor.
De la instalarea în funcții politice a generalului Ciucă, Armata traversează cea mai cruntă perioadă de umilințe și ofense. Nu a fost subiect de interes național, în zona veniturilor bugetarilor, care să nu aducă în discuție militarii. Niciodată pozitiv sau cu trimitere către privațiunile și restricțiile la care sunt supuși ostașii.
Cel mai prost plătit angajat din UE este militarul român. Cel mai batjocorit și hulit pensionar este rezervistul militar. Cea mai generoasă creștere a Bugetului a avut-o Apărarea. Cele mai proaste și controversate achiziții sunt cele pentru Armată. Cele mai multe scandaluri legate de doctorate au fost generate de universitățile din sistemul național de apărare/ SNAp. Cei mai obedienți și controlați politic bugetari sunt generalii-politruci din SNAp.
Lista poate continua. Corupția endemică a subordonat Apărarea României. O radiografie a putregaiului este oferită și de recentele avansări ale generalilor din SNAp. Vom reveni.
Proiectul OUG a stârnit un val de revoltă care amenința să se transforme în tsunami. Un risc pe care Partidul Unic nu și-l permite, încă. Accentul cade pe acest „încă”.
Apariția Partidului Unic nu este o surpriză pentru România. Clasa politică dâmbovițeană este formată din urmașii foștilor nomenclaturiști, securiști sau chiar torționari. Aceștia sunt sprijiniți, la vedere sau discret, de Noua Securitate și moștenitorii aparatului de propagandă comunist.
Sunt indivizi lipsiți de scrupule. Mulți dintre ei trădători, din prostie sau nemernicie. Proiectul OUG pus în dezbatere nu este un accident. Divizarea și destructurarea Armatei are prea multe elemente programatice ca să fie doar incompetență și întâmplare.
S-a eliminat nedreptatea, nu și fondul ei
Și totuși, de ce s-a repliat atât de repede Ciucă? Pentru că, să fie clar, nu Câciu a fost cel care a decis indexarea pensiilor militare pe „plafoane”. A fost o propunere a MApN, mai exact a Direcției Generale Financiar-Contabile condusă de eternul gl.mr.dr. Florin Jianu. Acesta, însă, nu respiră fără aprobarea lui Ciucă.
Indexarea pensiilor și majorarea soldelor militarilor, în forma inițială, sunt propuneri avizate de Ciucă. Este o certitudine pentru cine cunoaște modul de lucru al generalului.
În cele din urmă, este chiar firesc să fie așa. O astfel de OUG nu este pusă în dezbatere înainte de a fi prezentată premierului. Pare el aerian, dar nimic nu miscă fără aprobarea lui.
De ce a fost rapid modificată? Cel puțin la nivel declarativ.
PSD și PNL controlează discreționar întreaga țară. Nu există zonă decizională importantă care să nu se afle la dispoziția Partidului Unic. De ce să bată în retragere?
De teamă! Pentru că reacția militarilor a adus în atenție un aspect pe care Ciucă și ai lui nu l-au anticipat: efectul de bumerang al unor măsuri abuzive.
Reacțiile au fost furtunoase, radicale și au deschis perspectiva unei solidarități de care nici măcar militarii nu credeau că mai sunt capabili. Chiar și cei care ar fi avut doar de câștigat s-au declarat împotriva unor măsuri care să dezbine și mai mult Armata. În loc să producă dezbinare și antagonism, OUG risca să se transforme într-un coagulant care să genereze unitate.
S-a renunțat la comiterea unui abuz, care oricum ar fi provocat multe acțiuni în instanță. Asta nu înseamnă că a fost eliminat fondul problemei. Ciucă și PSD-ul lui nu vor renunța. Până la urmă nu au pierdut nimic. Dimpotrivă.
S-a eliminat parțial efectul, nu și cauza
În schimb, dacă militarii se mulțumesc, iarăși, cu firmituri vor continua să fie umiliți. Pe mai departe vor fi tocați în malaxorul intereselor politicienilor și generalilor.
Unda de solidaritate declanșată de OUG a lui Ciucă n-ar trebui irosită.
Problema nu este neapărat procentul cu care se indexează pensiile militare sau cum se majorează soldele personalului activ. Indiferent care va fi situația militarii vor supraviețui. Sunt obișnuiți cu sacrificiile și austeritatea.
Atitudinea generală pe care trebuie să o suporte militarul român ar trebui să fie marea lui durere. Nemulțumirile militarilor în rezervă sunt mult mai profunde decât indexarea cu o rată a inflației care oricum nu reflectă deprecierea reală a banilor.
În ultima săptămână generalii din fruntea „structurilor asociative” au fost intens și aspru contestați. Cei care de ani de zile îi asigură spatele lui Ciucă, prin tergiversări și „joc de gleznă”, riscau să-și piardă pozițiile. Este un alt motiv pentru care Câciu a primit ordin să liniștească spiritele.
Pe dottore Ciucă îl păștea necazul. Cum ar fi ca „structurile asociative” ale rezerviștilor să fie conduse de indivizi recunoscuți ca având integritate și combativitate? Militari care nu sunt dispuși la concesii în detrimentul camarazilor și care nu-i vând în schimbul promisiunilor unor funcții politice sau beneficii personale.
Președinții principalelor „structuri asociative” ale rezerviștilor acceptă de ani de zile dezbateri și discuții sterile în comisii denumite pretențios „de dialog social”. Sintagma în sine este o insultă.
Ce „dialog social” poate avea loc între militarii în activitate și cei în rezervă? Ce sunt rezerviștii? Niște tolerați a căror decese sunt mai așteptate decât solicitările de sprijin?
Niciun sistem bine articulat nu poate fi distrus din exterior. Cu atât mai puțin cel militar, un sistem relativ ermetic.
Unul distrus de generalii care-și vând camarazii pentru perspectiva unor stele sau funcții politice.
Aplicarea legii în România.
In anul 2023 ar trebui să se aplice legea salarizării unitare în totalitate (abrogarea celorlalte acte normative).
Actualizarea pensiilor ar trebui să se facă conform LEGII; dacă este proastă legea, ea trebuie modificată (cu cât mai repede, cu atât mai bine).
Pentru cei ieșiți în pensie înainte de 1 ian.2018 propun un moment inițial nou: recalcularea pensiei după gradul avut la trecerea în rezervă, în corelare cu minimele pensiilor corespunzătoare gradului avut de cei trecuți în rezervă după 1 ian.2018 și a vechimii în sistem (creșteri și scăderi procentuale).
Legea primează în orice stat de drept.
Cum rămîne cu anii lucrați în vata civila și confiscați de casa de pensie a M Ap N
Nu vreau să intru în polemică!
Probabil, vor fi luați în considerare după vârsta de 65 ani/ vârsta legală de pensionare pentru civili.
Vreau să scot în evidență faptul că legiuitorul, la emiterea Legii 223, trebuia să stabilească termenul la care beneficiarii legii/ legilor anterioare vor fi aliniați la noile drepturi.
Pomana sub valorile art.59/L223, sa fie returnate csp cu ord. de plata și sa fie acceptata când valoarea va fi cea legala. Col.ec. PARVAN Ion
Nimic sub L223,art.59.Pomana ce se pregătește returnata csp în ian.’22 prin ordin de plata.
PENSIONARII MILITARI CARE AU TRECUT DE 65 ani SI NU BEDEFICIAZA DE ANII LUCRATI IN CIVILIE…….CE TREBUIE SA FACA????