„Cazul Cojan”, o (altă) rușine pentru Armată

Anunțuri publicitare

În materialul anterior (aici) am spus că vom reveni cu amănunte despre „cazul Cojan” și Direcția medicală din MApN.

În câteva cuvinte „cazul Cojan” se rezumă la suspiciuni de abuz în serviciu, purtare abuzivă, uzurparea funcției și neglijență în serviciu. Sună prăpăstios și penal, dar pentru angajații Direcției medicale din MApN este realitatea cu care se confruntă zilnic, de peste 3 ani.

„Cazul Cojan” nu este despre clivajul pe care încearcă unii să-l producă între diferitele categorii de militari. După ce au minat punțile de legătură dintre „activi” și „rezerviști”, unii ar încerca să antagonizeze și corpurile de cadre militare. Nu este cazul!

Armata este o instituție în care ierarhia și disciplina sunt fundamentale. Majoritatea este conștientă că nici n-ar putea funcționa altfel. Sunt însă și „loaze”, ca în orice sistem.

„Cazul Cojan” este efectul promovărilor politice și al generalilor politruci. Armata României are foarte mulți generali ancorați politic și foarte puțini respectați și apreciați de trupe. În curând vor fi mai mulți ofițeri și subofițeri proveniți din „activări” dubioase, decât cei care au trecut prin programele de pregătire care încep cu liceul militar.

„Cazul Cojan” este doar hârtia de turnesol a unei armate în derivă.

Vărul Popescu și ploaia de stele

Nicolae Nasta, actualul director general al Romtehnica, este singurul politician care a condus toate cele trei departamente ale MApN. A intrat în Parlament ca senator PNL în anul 2012, iar din 2014 a trecut la ALDE. O perioadă a fost secretarul general al grupării condusă de Tăriceanu. Ulterior l-a trădat, pentru a-și conserva sinecurile primite politic.

Colaborator al generalului Ciucă, Nasta a fost recompensat pentru trădările sale. Indiferent cine a fost ministrul apărării, în ultimii 5 ani, acesta a primit un post călduț și generos remunerat. Despre activitatea sa în fruntea Romtehnica avem un alt material, susținut de rapoartele Curții de conturi.

În septembrie 2017, Nasta a insistat pentru un control la Institutul Național de Medicină Aeronautică și Spațială (INMAS), subordonat ministrului apărării. Acuzele aduse fostului comandat, gl.bg. Răsvan Hristea, nu s-au confirmat, dar nimeni nu a chestionat oportunitatea controlului. Cum nimeni nu a făcut legătura dintre colonelul Dragoș-Marian Popescu, deputatul liberal Virgil-Daniel Popescu și afinitățile politice ale lui Nasta.

„Puciul” a eșuat, setea de stele a rămas.

În martie 2019, șeful Direcției medicale, gl.mr. Ionel Oprea, a fost trecut în rezervă. Oportunitatea nu a fost ratată, doar este o funcție de general cu două stele. A fost numit la conducerea Direcției medicale vărul Popescu. Fără concurs, fără o elementară simulare a egalității de șanse sau a transparenței decizionale. Susținerea doctorului Ciucă și a „social-liberalului” Nasta au fost suficiente. În anul 2020 Popescu a fost avansat general de brigadă, iar în anul 2021 general maior.

Vărul Popescu aniversează curând patru ani în fruntea Direcției medicale. Structura are în subordine, coordonare sau responsabilitate unități în care sunt încadrați peste 14.000 de militari și civili.

Aminteam în materialul anterior că, în realitate, vărul Popescu nu conduce nimic.

În Direcția medicală toate deciziile trec prin filtrul unei singure persoane – plutonier adjutant principal Cojan Nicușor.

Un general de tinichea

Confesiunea unui alt colonel al Armatei României, umilit de Cojan, aduce în atenție informații… complicate. Umilințele se întâmplă cu concursul și complicitatea vărului Popescu, generalul care încă speră să primească o sinecură politică. Aspiră să fie numit directorul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

În conformitate cu art. 11, alin. 1 din Ordinul ministrului nr. M 38/2016 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară în unitate, cu modificările şi completările ulterioare, «ordinele se dau, de regulă, prin comandantul/şeful nemijlocit». În cadrul Direcției medicale dispozițiile în vigoare și regulamentele militare nu sunt respectate, subofițerul de comandă «transmite» ordinele generalului Popescu.

De fapt generalul se ascunde în birou, creându-şi în cadrul unităţii imaginea unui «general de tinichea».

Este deranjant pentru personalul Direcţiei medicale, structură centrală ce are în subordine 21 de unităţi sanitare, să fie condus de un șef care nu participă la festivitățile organizate de structurile subordonate. Chiar dacă la acele activități participă ministrul apărării naționale, şeful SMAp sau alte personalităţi reprezentative militare şi civile.

Este deranjant pentru personalul Direcţiei medicale când să fie condus de un general care se ascunde în spatele unui subofițer și a unei doamne colonel, numită peste noapte în funcţia de locţiitor, deşi este ofiţer pe filieră indirectă (provocând animozităţi în rândul personalului, conduşi fiind de «un ofițer făcut la apelul bocancilor»).

Este deranjant când un ofiţer din cadrul Direcţiei medicale se duce la Popota unităţii şi un alt ofiţer, de la altă structură, îl întreabă: «Ce faci? Ai venit la masă? Ţi-a dat voie Cojan? »”

Reamintim că „altă structură” în cazarmă este … Corpul de control al ministrului apărării.

Trebuie să subliniem că avem informații despre mai mulți ofițeri și subofițeri care au trecut în rezervă, discret și umilitor, doar pentru că subofițerul Cojan „taie și spânzură” în Direcția medicală.

„Filiera indirectă” și „cazul Cojan”

Un alt ofițer, care a beneficiat de „atenția” lui Cojan, mărturisește:

„Niciunul dintre ofiţeri (încadrați în Direcția Medicală, n.r.) nu are curajul să comenteze în faţa subofiţerului. Asta pentru că actul de „insubordonare” ar atrage mânia generalului maior Popescu. Dar mai este un motiv. Cei care beneficiază de sporul pentru „lucrări sau activităţi de excepţie” sunt stabiliţi de Cojan. Nimeni nu dorește să rişte pierderea unor suplimente financiare la care activitatea le-ar da dreptul.

În timpul programului cadrele militare sunt echipate în ținută militară. În special la adunările organizate în cadrul Direcției medicale tot personalul se prezintă în ținută militară. Excepție fac subofițerul de comandă (omnipotentul Cojan n.r.) și locțiitorul, care poartă doar haine civile.

Personalul militar al unităţii consideră atitudinea acestora sfidătoare, chiar jignitoare. Mai ales că ambii sunt avansaţi pe filiere îndoielnice. Cojan a devenit brusc și în condiții dubioase subofițer, din militar angajat pe bază de contract.

 În ce o privește pe col. Cristina Ștefan (locțiitorul lui Popescu n.r.) aceasta a fost activată ofițer din personal civil contractual. Doamna are o carieră presărată cu numeroase cercetări administrative, unele cu prejudicii de peste 100.000 dolari. A fost „sancționată” cu gradul de ofițer și dreptul de viză de control financiar preventiv.”

Col. Cristina Ștefan nu are legătură cu activitatea medicală. Anterior a fost juristă la Comandamentul Logistic Întrunit. Deși legea impune, pe site-ul Direcției medicale nu sunt informații despre locțiitorul lui Popescu.

Diploma de doctor nu-i asigură unui plagiator nivelul academic și intelectual sau bagajul cultural și profesional care să-i ascundă obscurantismul pe care-l emană la fiecare ieșire publică. Nici inconștiența unui general, care își derogă, informal, prerogativele către un subofițer lipsit de decență, nu-i asigură acestuia autoritate. Decât eludând legea și regulamentele.

„Coloana vertebrală a Armatei”

Armata României are subofițeri, soldați și gradați profesioniști sau personal contractual civil de o probitate, profesionalism și educație dincolo de orice îndoială.

Nu sunt puțini cei care ar fi meritat cu prisosință gradele de ofițer. Incomparabil mai mult decât nevestele și amantele care astăzi au ajuns să poarte grade de ofițer doar pentru că unii generali și miniștri nu se sfiesc să încalce legea.

„Cazul Cojan” nu este, din păcate, o întâmplare nefericită și izolată. Cum nu se limitează la corpul subofițerilor cei care înțeleg greșit ierarhia militară și, până la urmă, bunul simț.

Sunt ofițeri care au atitudini reprobabile, comandați care-și umilesc subordonați, politicieni și ziariști care jignesc și ofensează militarii. Indiferent de gradul lor.

Problema Armatei nu sunt neapărat subofițerii. Sau generalii. Nici soldații sau civilii.

Armata a ajuns cloaca de astăzi din cauza unei minorități care tinde să impună regula. Majoritatea pierde din cauza unor analfabeți care și-au descoperit valențe de comandanți. A unor inculți de un grobianism rar, dar care sunt plini de tupeul borfașilor care conduc țara.

Armata este oglinda manelismului în care se scufundă România. Cojan este pentru Popescu ceea ce Ciucă este pentru Iohannis. Nivelul este diferit, exprimarea aceeași.

„Cazul Cojan” este cazul României. O țară ajunsă pe mâna unor impostori care sunt convinși că-și pot permite orice.

Într-o Armată în care prevalează fărădelegea ce-i mai rămâne militarului, activ sau în rezervă? Poate speranța că o petiție adresată forurilor superioare ar declanșa intervenții corectoare.

Aş adresa domnului ministru o petiție pentru că e păcat ca într-o structură ca Direcția medicală un neavenit să-şi bată joc de munca tuturor, dar mi-e teamă că având în vedere legăturile de rudenie ale domnului general cu personalităţi politice în activitate, petiţia mea ar fi luată în derâdere.”

Un drept constituțional căzut în dizgrația Armatei

Are dreptate! În Armată dreptul de petiționare este anulat de atitudinea structurilor de control, a politcienilor și generalilor din conducere. Când un șef al Corpului de control declară, în repetate rânduri, că urăște petițiile și pe petiționari, ce-ar mai fi de spus?

Unul din obiectivele clanului generalilor este limitarea dreptului de petiționare. Propunerea ca acest drept „în cadrul instituției militare să se realizeze numai pe cale ierahică” eludează grav legea fundamentală. La naiba! se împiedică Ciucă de lege, fie ea și Constituția?

În martie 2020, la câteva luni după ce a preluat (oficial) conducerea Apărării, dottore a impus modificări ale Legii 80/ 1995, statutul cadrelor militare. La art. 28 s-a introdus un nou aliniat: „pe timpul stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, primirea în audiență și soluționarea petițiilor se suspendă”. Să nu uităm cât de ușor a declarat Iohannis „stare de urgență”.

Pe Dottore Ciucă îl indispun petițiile. De altfel, ca ministru al apărării nu a răspuns la nicio petiție a unui militar. Toate au fost redirecționate către alte structuri. „Ministrul v-a desemnat să soluționați petiția și să-i răspundeți petiționarului” era formula cu care se încălca o obligație constituțională.

În general tot ce ține de petiții este tratat cu indiferență și lehamite de cam toate instituțiile administrației publice centrale. Ciucă nu a făcut decât să se alinieze curentului. Dottore a rafinat, însă, bătaia de joc. A dat ordin ca petițiile „delicate” să fie înregistrate „secret de serviciu”. Astfel, întreg procesul devine greoi și accesibil unui număr limitat de persoane.

„Cazul Cojan” se va multiplica și va ajunge să domine Armata, dacă nu se intervine. Cine să o facă? Cine controlează activitatea structurilor de control și cine amendează complicitatea acestora? Vom reveni.

https://www.facebook.com/politicaapocalipsei

5 comentarii

  1. Bai baiatule, cazul tau devine patologic, vrei sa il manjesti pe Ciuca, atacand un subofiter pe care l-ai transformat in raul armatei Romane? Atat te duce capul? Cei care citesc articolele tale sunt militari, puneti neuronul la munca, crezi ca ii poti pacali cu “gulagul” tau rusesc? Cumva vei duce discutia incetisor catre cat de proasta este armata Romaniei, poate cat de bine ar fi fost in a Rusiei? Cumva mirosi a ruble?

  2. Pare greu de crezut, dar tot răul are și o rădăcină. Rădăcina s-ar fi găsit în reforma Iliescu-KGB, în cele câteva ambiguități strecurate în Constituție. Încă nu am ajuns la fundul sacului, dar nu suntem departe pentru că, ocolind responsabilizarea autorităților, ne tot plângem. Ba de distrugerea sau vânzarea pe nimic a „economiei naționale”, ba de oficializarea nepotismului, servilismului, complicității la abuz în serviciu. În așa zisa clasă politică, promovează controlat tot felul de indivizi fără scrupule, pentru că aceștia sunt utili celor păpușarilor care au înlocuit legea cu bunul lor plac. Democrația nu înseamnă la noi dictatura legii, ca în state civilizate numite, puțin exagerat, state de drept. Ne mirăm că acum culegem ce am semănat !

  3. Da, sigur, “musca pe caciula”. Te-ai trezit si tu sa arunci un “ putinism” si gata, esti analist/scriitor! Va dati viteji pe internet in spatele unor acronime sau nickname-uri, in activitate va bucurati cand voi va dadeati iar subofiterii/maistrii/soldatii “primeau”. Stii bine la ce ma refer. Acum ati gasit pe unu sa fie raul armatei, “cazul COJAN”, vai de neuronii vostrii

Lasă un răspuns Anulează răspunsul