„Institutul „Cantacuzino” ar putea ieși pe piață cu un vaccin antigripal anul viitor” declarau în noiembrie 2020 doctorii Ciucă și Oancea. Promisiune care a rămas la stadiul de bune intenții. Dacă au avut vreodată așa ceva.
De la începutul anului gripa a ucis zeci de persoane în România. Peste tot în țară, camerele de gardă sunt pline de copii și adulți. Într-o singură săptămână au fost înregistrate peste 5.000 de cazuri de gripă clinică.
Este motivul pentru care CE a permis României să suspende 3 luni exportul unor antitermice și antibiotice. Nu, nu sunt în discuție medicamente produse în țara noastră. Doamne Ferește! Nu facem noi așa ceva. Sunt medicamente produse în străinătate. Distribuitorii le aduc în România, dar nu le vând aici, ci peste hotare, acolo unde pot obține un profit mai mare.
Noi avem un Institut de cercetare „medico-militară” în „microbiologie și științe conexe”. Îl păstrăm artificial în viață doar pentru a crește producția de generali și pseudo-doctori.
Când dr. Cantacuzino înființa Institutul care îi poartă numele, metodele de laborator utilizate nu aveau avantajul tehnologic de astăzi. În producerea de seruri și vaccinuri procesul de fabricație utiliza echipamente de laborator devenite clasice (baloane Erlenmayer, pahare Berzelius, vase de distilare Wurtz, vase cu vid Buchner, biurete Henry, etc.). Institutul era, însă, o unitate de cercetare și producție internațional recunoscută.
La un secol distanță Institutul „Cantacuzino” este condus de o somitate în materie de obscuritate, Florin Oancea. Un oportunist „medico-militar” care, prin tot ceea ce transmite, insultă până și mediocritatea. Am mai prezentat trăznăile generalului care aleargă în chiloți la televizor (aici).
Indiferent de cât se investește astăzi în „Cantacuzino” acesta va produce un mare… nimic. Plus un decoct de gălbenele.
Peste doctoratele medicilor când aruncă cineva o privire?
Florin Oancea a terminat Institutul medico-militar în 1999. După un an de stagiu în Spitalul Militar din București a practicat „medicina de infirmerie” prin diferite unități. Fără rezidențiat, fără să lucreze într-un spital, în anul 2007 devine doctor în medicină (ortopedie/traumatologie) la UMF Timișoara.
„Doctorul în medicină” ajunge medic specialist ortoped abia în 2018. Titlul de doctor a venit cu 11 ani mai devreme gradului de medic specialist. Cunoștințele și rezultatele științifice „originale” au erupt în mintea viitorului general înainte de a dobândi noțiuni medicale elementare aferente programului de rezidențiat.
Este surprinzător cum studiile doctorale, care reprezintă o formă de înaltă pregătire științifică, sunt începute cu mulți ani înainte de rezidențiatul făcut „la bătrânețe”, în același domeniu (ortopedie).
Doctoratul presupune și publicarea unor lucrări științifice cu rezultatele obținute în cadrul studiilor efectuate. Nu am identificat nicio lucrare cotată în sistemul ISI sau în reviste BDI, fapt care ridică suspiciuni în privința impactului științific al doctoratului său în literatura de specialitate.
În contextul epidemiei de plagiat, o persoană demnă de a fi verificată pentru această “activitate științifică” este chiar generalul de la Institutul „Cantacuzino”.
Medic polivalent, militar multivalent și om de afaceri omnipotent, generalul Oancea este un profesionist desăvârșit. Este cel care a descoperit, prin torentul de sarcini cotidiene, cum să împartă cu grijă ziua în… 48 de ore. De aproape 20 de ani, între două meciuri de handbal și un consult la Monza sau Medlife, între un drum pentru doctorat la Timișoara și unul pentru diploma de medic primar la Tg Mureș, ortopedul își menține și clasa de parașutist militar.
Un Institut de cercetare fără… cercetători
Fără să facă diferența dintre sticlăria de laborator și vesela din popotă, comandantul – director general al Institutului „Cantacuzino” apreciază că nu se mai pot produce vaccinuri la ibric (aici, min 10:30) sau mestecând ceva într-o cratiță (aici, min 38:00). Dincolo vocabularul limitat, primul ortoped virusolog din România nu înțelege că, până la urmă, nu ibricul e important ci cunoștințele celui care-l manevrează.
Institutul „Cantacuzino” a reprezentat un reper în cercetarea științifică, iar relansarea lui ar trebui să se bazeze, în primul rând, pe confirmarea moralității și performanțelor științifice ale celor din conducere.
Un Institut compromis de diletantismul conducerii, dar cu o finanțare de invidiat. Una care angajează un procent covârșitor pentru plata unei „armate” administrative care sprijină o unitate de cercetare aflată în moarte clinică.
Antena 3 și mass media Puterii afirmă că s-au făcut multe lucruri promițătoare în relansarea Institutului „Cantacuzino”. S-a făcut curățenie, s-au angajat oameni, etc. Care oameni? Cei care fac curățenie? Muncitori necalificați? Artileriști, infanteriști, tanchiști, parașutiști în frunte cu directorul general, toți din aceeași categorie – personal înalt calificat „esențial” în industria farmaceutică?
Personalul de cercetare (majoritatea fără experiență) reprezintă doar 10 % din totalul resursei umane. Mai puțin de o sută din cele peste o mie de funcții, cât are în prezent Institutul. Niciun Institut național de cercetare –dezvoltare din lume nu are un astfel de raport între personalului de cercetare-dezvoltare și cel administrativ.
Doi generali doctori duc la groapă istoria „Cantacuzino”
Cum se poate face reformă fără specialiști, fără oameni care să aibă habar despre producția de medicamente sau vaccinuri? MApN ne oferă soluția. Două săptămâni la Cursul de vaccinologie, organizat de Fabrica de Doctorate a Armatei, UNAp. Dacă cineva dorește să-și extindă orizontul cunoașterii poate accesa și Cursul de sinteză proteine recombinante de la Academia Națională de Informații. Doar la SRI s-a dus Gheorghiță Vaccinatorul, finul generalului Oancea.
După modelul doctorilor în științe militare, nu e nevoie de mai mult ca să formezi specialiști… o bătaie scurtă din călcâie. Căprăria ridicată la rang de cercetare științifică.
Conform art. 51 din OUG 66/2017, „În cadrul Institutului Cantacuzino se organizează și funcționează consiliul de administrație format din 7-9 persoane cu notorietate profesională și morală” din care cel puțin 5 sunt numite de ministrul apărării naționale. Generalul maior medic conf. univ. dr. Popescu Dragoș Marian, șeful Direcției Medicale, este unul din „specialiștii” care veghează astăzi asupra Institutului Cantacuzino. Tot Cojan (aici), săracul, se ocupă, oare, și de sarcina asta, ingrată? Doi ariviști care au făcut din medicină trambulină către … stele. Nimic altceva.
Conducerea MApN continuă seria de bufonerii științifice care nu pot genera nici măcar relansarea fabricației de vitamina C, cu atât mai puțin medicamente injectabile.
Prin Programul Operațional Sănătate 2021-2027 (POS) se asigură o finanțare de cel puțin 146 mil. euro pentru Institutul „Cantacuzino” în următorii 4 ani. Ministerul Apărării a fost, la rândul său, generos cu bugetul Institutului, asigurând un buget de peste 100 mil. euro în ultimii cinci ani. Cu ce rezultate?
Practic o investiție de aproape un sfert de miliard de euro alocați pentru curățenie și administrarea unor cazărmi. Trebuie să fim realiști, nu există un orizont rezonabil de timp pentru producerea unui vaccin nou sau măcar a fostului vaccin antigripal monovalent.
Cântecul de lebăda al unei legende
Statul și-a numit nulități la conducerea sau administrarea majorității companiilor pe care le controlează. Este doar prostie și nemernicie sau corupție și trădare?
Institutul „Cantacuzino” nu face excepție. Deși avea nevoie de un profesionist, un om de știință versatil, a primit un carierist notoriu, lipsit de calități și cunoștințe.
Gl. bg. Oancea a avut cel mai lung mandat la conducerea „Cantacuzino”, de când Institutul este în curtea MApN. Nu este firesc să existe o evaluare a performanțelor sale? A primit imediat steaua de general, deși nu realizase nimic, nu este normal să primească și sancțiuni pentru degringolada și dezastrul în care scufundă Institutul „Cantacuzino”?
Chiar nu a aflat Ciucă cum își consumă Oancea bruma de energie pe care o acordă Armatei? Certuri și acțiuni vindicative, procese pierdute sau angajați concediați abuziv. Singurul general român pe care l-a văzut Europa în chiloți. Un medic sportiv care nu a acordat niciodată asistență de specialitate echipelor de la CSA „Steaua” București.
În lipsa unei viziuni (sau măcar a unei halucinații) diletanții din conducerea MApN continuă o investiție cu deznodământ anunțat. Într-un viitor apropiat sau îndepărtat (oricum nu contează), un vaccin românesc monovalent „reîncălzit” nu va mai reprezenta nimic în comparație cu viitoarele strategii profilactice sau terapeutice de imunizare obținute prin noile tehnologii de fabricație.
Sezonul gripal va trece. La fel ca Oancea prin „Cantacuzino”, lăsând în urmă drame și tristețe. Dacă nu revine curând o pandemie următorul general de la conducerea Institutului va fi cel care va suna „Stingerea”. Cât să mai reziste minciuna că statul chiar este interesat să resusciteze „Cantacuzino”?