Singurul proiect al Grofului de la Cotroceni rămâne „România educată”! După 7 ani în care au dormit liniștiți, proiectul și autorul lui, astăzi e grabă mare. „Calendarul pe legile educației” are greutatea unei dogme. Cel mai probabil forma finală a legilor poporul o va afla din Monitorul Oficial. Nu mai este timp pentru dezbateri. Premierul prezidențial trebuie să fie în funcție când proiectul devine lege.
„România, o țară eșuată” rămâne un moment de sinceritate maximă. Singurul pe care l-a avut Iohannis.
Am spune că este doar ironia sorții ca un trișor, un hoț intelectual, un impostor să promoveze „România educată”! În realitate este mai mult decât atât.
În „România educată” ipocrizia, falsul și lipsa de onoare sunt singurele valori cultivate. Partidul prezidențial, redus astăzi la nivelul unei anexe a PSD, este condus de două personalități academice care refuză să-și prezinte lucrările de doctorat, Ciucă și Bode.
„Cele mai recente teste PISA arată un grad scăzut de alfabetizare științifică a elevilor și suntem conștienți de asta… Am încredere că ”România Educată” și noile legi în educație, alături de reforma curricumului învățământului preuniversitar, vor asigura educație științifică de calitate pentru toți copiii”.
Cuvintele îi aparțin distinsului doctor în științe militare, Nicu Ciucă. A participat (iarăși) la un eveniment unde nu s-a putut abține să nu cuvânteze. Era despre cercetători, iar Nicușor se consideră și el mare cercetător academic. Doar e doctor, ce naiba!
Ei, am aflat ce l-a împiedicat pe Nicușor să elaboreze o teză de doctorat originală. Una care să nu-l mai aducă astăzi în situația ingrată de a-i analiza Procuratura lucrarea. Generalului i-a lipsit „educația științifică de calitate”.
De ce acceptă politicienii noștri să citească texte pe care nu le înțeleg?
Sfidarea limbii române
În ultimii ani gramatica limbii române a suferit modificări care pun sub semnul îndoielii cunoașterea limbii materne. Asta se întâmplă chiar și pentru mulți dintre cei care au pretenția unei educații rezonabile. Au fost introduse „substantivele masive” și „arhigenul”. Au fost desființate diatezele reflexivă și pasivă, dar au apărut „verbele inerent reflexive” și „calitatea de centru sau de adjunct a claselor lexico-gramaticale”.
Închipuiți-vă că doctorul Nicu Ciucă ar primi cerința să alcătuiască „un enunț asertiv, în care verbul „a învăța” să aibă calitate de centru al grupului verbal”. În primul rând el nu recunoaște existența verbului „a învăța”. N-a făcut asta niciodată, la el totul este nativ sau intuitiv. Apoi, verbal sau nu, în „centrul grupului” întotdeauna se află doar generalul. Nu e clar?
Una dintre cele mai întâlnite greșeli gramaticale, mai ales în vorbire, este utilizarea pronumelui relativ „care”, cu rol de complement direct, fără prepoziția specifică acestei funcții sintactice și cazului acuzativ: „pe”. Toți pseudo-doctorii liberali sau social-democrați se află în conflict cu Acuzativul.
Greu găsim un politician care să așeze prepoziția la locul ei. Frecvența acestei erori a ajuns să fie trecută cu vederea și să nu mai surprindă pe nimeni.
O lipsă de educație crasă, dar care ar putea obliga Academia Română să introducă drept normă ceea ce astăzi este o greșeală evidentă. „România educată” îi obligă pe cei care respectă limba română să depună eforturi pentru a deveni analfabeți.
Ciucă amintește „testele PISA” și dezmăgirea pe care o trăiește față nivelul „scăzut de alfabetizare științifică a elevilor”. Probabil că este o problemă, dar până la PISA și elevi noi avem la conducerea țării niște analfabeți funcționali. Nu e nevoie de niciunul din testele menționate emfatic de Ciucă pentru a realiza incultura și diletantismul acestora.
Un titan al culturii și unul din personajele sale
Foarte mulți români aleg să plece din țară. Până să implementăm „România educată” rămânem fără subiectul educației și cercetării. Trei dintre premiile speciale acordate în cadrul primei Gale a Cercetării Românești, plus unul dintre premiile la categoriile principale au fost primite de cercetători care lucrează în Statele Unite ale Americii (aici).
De zeci de ani ne mândrim cu românii care aleg să părăsească țara. Ne provoacă emoție când suntem asociați, ca popor, cu personalități ale culturii și științei universale. De la Bălcescu la Brâncuși sau de la Palade la Caragiale, sute de români au ales calea exilului, alungați din propria țară.
La începutul secolului trecut un obscur jurnalist îl acuza pe Caragiale de plagiat (aici). Nu, nu există nicio similitudine între calomnia pe care a trebuit să o demonteze Nenea Iancu și furturile intelectuale ale unor Bode, Ciucă și alți 85000 de doctori apăruți după Revoluție. Dincolo de ridicolul comparației, Caragiale s-a apărat public, iar „Năpasta” a fost permanent disponiblă pentru lectură și studiu.
Ce trebuie reținut este că, alături de Cuza sau Bălcescu, și Caragiale a murit tot în exil. Unul autoimpus, dar tot în pribegie era. Alungați din propria țară de câțiva borfași care și-au subordonat Țara. Istoria se repetă. Tot mai mulți români părăsesc țara scârbiți de cei care ne conduc.
În alocuțiunea sa, Gala Cercetării Românești, Ciucă a precizat că promovarea în carieră trebuie să se facă exclusiv pe „criterii de meritocrație, cu proceduri transparente, competitive și deschise”. Nu-i așa că are umor? Exact ceeaa ce n-a făcut niciodată. Toate promovările lui sunt pe bază de interese personale sau „Buletin de Oltenia”.
Dottore rămâne în conștiința națiunii ca un fin observator și un elocvent orator. Unul care-i alungă pe românii care nu recunosc dictatura prostocrației asupra României
România educată și teoria eșecului
Nu există meritocrație sau transparență, decât pentru condimentarea discursurilor politice.Actualul ministru al educației, este o altă mostră de clientelism politic. Impusă de Iohannis, despotic și fără argumente, Deca este un ministru decorativ, la fel ca Tîlvăr de la Apărare.
Ligia are (totuși) și preocupări ministeriale: „legile educației”. Cele care vor duce „România educată” la următorul nivel. „Pachetul de legi” este astăzi un secret mai bine păzit decât operațiile militare din Ucraina.
“Aceste texte au intrat (…) într-un proces de consultare în cadrul partidelor din coaliţie… în momentul în care ele vor intra în proces de avizare interministerială, pentru a fi apoi aprobate de către Guvern, ele vor fi făcute şi publice“, a declarat Ligia Deca luni, 16 ianuarie 2023.
Până ajungem să studiem „legile educației” nu putem trece cu vederea delirul doamnei Deca. „Mi-am adus aminte că cineva m-a întrebat odată „cum arată povestea sau traseul unui copil din România educată?”. Textul (aici) este o confesiune care provoacă frisoane. De ce nu fac miniștri vizite medicale mai dese?
Traseul unei eleve de etnie romă, care ajunge profesoară de Chimie, în „România educată”, imaginat de Ligia Deca este completat de o altă declarație elucubrantă. „Trebuie să lăsăm și noi loc școlilor să nu le iasă din prima gestionarea unui grant european, să nu știe din prima încercare care sunt acțiunile cele mai potrivite…”
E suficient să spunem că, pentru anul 2023, Ministerul Educației nu și-a propus niciun proiect nou finanțat din fonduri europene. Cu toate acestea Ligia Deca a ținut să sublinieze că școala ar trebui să încurajeze eșecul și insuccesul noilor generații.
Proiectul „România educată” este o altă insultă adusă poporului român. Cu Ciucă și Cîmpeanu, Bode sau Deca România poate fi oricum, dar nu educată. Ce educație pot promova cei cărora le lipsesc „cei șapte ani de acasă”?