Iohannis și Ciucă insultă România

Este cumva mai digerabil să pretindem că Iohannis și Ciucă insultă România. Alternativa ar fi trădarea, dar pentru așa ceva se va pronunța istoria. Indiferent care este adevărul astăzi, evenimentele recente nu demonstrează foarte mult patriotism și dragoste de țară din partea celor doi.

Iohannis și Ciucă sunt responsabili pentru eșecul „Schengen”. Chiar dacă ei nu caută vinovați, orice om de bună credință nu se poate limita doar la a-i acuza pe austrieci. Mai ales că, așa cum am mai spus, Viena a fost doar pistolul din mâna Germaniei.

Indiferent cum se va soluționa „telenovela Schengen”, eșecul din decembrie 2022 este relevant pentru Iohannis și Ciucă. Să cazi de fraier într-o perioadă în care toți actorii relevanți câștigă nu este la îndemâna oricui.

Aceeași comici vestiți ai minusculei politici dâmbovițene, Iohannis și Ciucă, au demonstrat, iarăși, cât de slugarnici și fraieri pot fi. Din nefericire, eșecurile și nemernicia lor sunt decontate de întreaga țară. Pentru ei este egal, pentru noi catastrofal.

„În acest moment nu există acel… acea adâncime care să asigure navigarea navelor, scuzați-mă navigația navelor cu pescaj atât de mare (de 7 metri n.r.)” s-a bâlbâit Ciucă în fața reporterilor (aici). „Nu am astfel de informații și nu pot să comentez… nu am date… nu am primit absolut nimic până acum.”

Nicule, du-te, nefericitule, acasă! Cum poate premierul României, un general în rezervă, să afirme că nu știe ce se întâmplă la granița țării? Este periculos să tot pretinzi că ești prost. Dacă nu-ți mai revii?

Ministerul de Externe monitorizează fluxurile de știri internaționale selectiv. Pe noi ne interesează doar Egiptul și Coreea de Sud. Pe acolo se plimbă Ciucă.

Ministerul Infrastructurii din Ucraina a informat public (Twitter și site-ul propriu) despre mărirea pescajului pe canalul Bâstroe. Ce fac toți consilierii lui Ciucă?

Unul tace, altul minte

De fiecare dată când aflăm cum Iohannis și Ciucă sabotează interesele României reacțiile lor sunt indiferente sau impertinente. Iohannis se ascunde și tace. Ciucă adoptă poziția struțului și repetă invariabil „eu sunt mic, nu știu nimic”.

Teza că Iohannis și Ciucă nu au știut ce se întâmplă în Deltă este insultătoare.

„Ucraina și-a exprimat marți (12 iulie 2022 n.r.) speranțele pentru creșterea exporturilor de cereale, în ciuda blocadei Rusiei, în urma redeschiderii canalului Bâstroe, care oferă acces la porturile fluviale interioare.” se precizează într-un articol al Euractiv din 13 iulie 2022 (aici).

În aceeași zi, BBC News anunța că „Eliberarea recentă a Insulei Șerpilor de sub ocupația rusă a deschis perspectiva folosirii în siguranță a Canalului Bâstroe, transportând cerealele pe Dunăre și dincolo de ea” (aici).

Într-un comunicat de presă al Ministerului Afacerilor Externe/ MAE, din 13 iulie 2022, se precizează că „referitor la informațiile apărute în spațiul public cu privire la tranzitarea canalelor Chilia și Bâstroe de către nave sub pavilion terț încărcate cu cereale, precizează că MAE a transmis părții ucrainene, pe canale diplomatice, acceptul în acest sens.” (detalii aici). De remarcat că acest comunicat vine în urma unor „informații apărute în spațiul public” și nu a fost o dovadă de transparență a Guvernului Ciucă.

Despre interesul Ucrainei de a crește navigația pe Bâstroe se știe de foarte mulți ani. Nu era zona monitorizată atent de România?

„Pescajul de trecere al navelor în tronsonul de la kilometrul zero al gurii Bâstroe a Dunării, până la kilometrul 77 al gurii Chilia este de 6,5 metri, iar din kilometrul 77 până la kilometrul 116 al estuarului – 7 metri” recunoștea ieri, 20 februarie, Ucraina.

Cum este posibil ca Bâstroe să fie adâncit de la 3,6 metri la 7 metri, pe zeci de kilometri, iar autoritățile române să pretindă că nu au informații?

Mutu și Bâlbâitul, liderii României

Iohannis și Ciucă au știut permanent ce se întâmplă în Deltă. Lipsa de reacție a lui Iohannis și bâlbâiala vinovată a lui Ciucă sunt doar argumente suplimentare.

Susținerea Ucrainei, militar și economic, a fost principala preocupare a Guvernului Ciucă în ultimul an. Este greu de crezut că nu primeau, zilnic, informări despre tot ce se întâmplă în zonă.

„… Centrul sprijină în primul rând nevoile statelor membre … în tot ceea ce înseamnă analiză satelitară, cu accent asupra securității. Din luna martie (2022 n.r.) am fost mandatați să oferim analize atât Ucrainei, cât și Republicii Moldova.” Declarația aparține directorului Centrului Satelitar al UE, Sorin Ducaru, fost ambasador al României la NATO (aici). România avea obligația să solicite ajutor Centrului, dacă nu era capabilă să-și monitorizeze frontierele cu mijloace proprii.

Pe 15 iulie 2022, publicația americană Defense One sublinia (aici) că Dunărea este navigabilă „de la gura sa de pe coasta Mării Negre a Ucrainei, prin România, Ungaria și alte state membre ale UE până în Germania. Având în vedere că Ucraina a recucerit Insula Șerpilor de lângă intrarea în Dunăre, fluviul este, deocamdată, într-adevăr o opțiune sigură pentru cerealele ucrainene.

Autoritățile ucrainene reactivează deja portul fluvial Reni, care anterior a fost în conservare, aflat la aproximativ 100 de mile în amonte de Marea Neagră…”

Defense One este parte a Government Executive, o publicație media americană cu sediul în Washington, specializată în mediatizarea activității și intereselor guvernului federal.

Puțin probabil ca ziariștii americani să fie prost informați. Doar că nu-i interesează adevărul, dacă acesta intră în coliziune cu interesele americane.

Minciuna și manipularea sunt greu de ignorat. Dunărea nu este navigabilă „de pe coasta Mării Negre a Ucrainei”. Mai bine spus nu era anterior lucrărilor de realizate, cu nesimțire și obrăznicie de ucraineni.

Coincidențe sau interese întâmplătoare

Potrivit Australian National Review (aici), trei multinaționale au cumpărat peste 17 mil. hectare teren agricol în Ucraina. Suprafața reprezintă aproape o treime (28%) din toate terenurile arabile.

„Acestea sunt Cargill, Dupont și Monsanto… Cinci la sută din terenul agricol ucrainean a fost achiziționat ulterior de statul chinez. Spre comparație, întreaga Italie are 16,7 milioane de hectare de teren agricol.” informa portalul australian în mai 2022.

Cele 3 consorții multinaționale, deținute de fonduri de investiții cu capital majoritar american (Vanguard, Blackrock și Blackstone) au achiziționat majoritatea terenurilor agricole după 1 iulie 2021. A fost data la care regimul Zelensky, la presiunea Fondului Monetar Internațional/ FMI, a modificat legislația existentă permițând firmelor străine să cumpere pământ în Ucraina. Statele Unite sunt cel mai mare contributor cumulativ al FMI și singurul care își poate exercita, prin părțile deținute, dreptul de veto.

În comparație cu cele 3 consorții ceilalți „jucători” sunt aproape irelevanți. Chiar dacă printre ei mai sunt și alți investitori americani. Peste 300.000 hectare din terenul agricol al Ucrainei sunt deținute de Agroprosperis, o firmă din New York specializată în investiții agricole în zona Mării Negre. NCH Capital, un fond de pensii din Statele Unite, deține, la rândul său, peste 450.000 hectare ( aici).

Luni, 20 februarie 2023, președintele SUA a fost în vizită la Kiev. Biden are o vârstă la care nostalgiile îl hărțuiesc. În anul 2016, Joe Biden, aflat în ultimul an de mandat ca vicepreședinte al SUA, a avut cel puțin 12 vizite în Ucraina (aici). Alte 5 vizite au avut loc în perioada 2014-2015.

Coincidența face ca în perioada 2013-2018 Hunter Biden să fi avut strânse legături cu mediul de afaceri din Ucraina. Acesta a câștigat 11 mil. dolari doar ca membru în Consiliul de Administrație al unei firme ucrainene investigată pentru fraude și corupție (aici).

Un fleac, ne-au ciuruit!

Războiul a impus câteva teme pe agenda NATO și UE. Susținerea militară a Ucrainei, securitatea energetică a Europei și criza alimentară generată de blocajul cerealelor ucrainene. Discret se mai amintea și drama umanitară a celor 10 mil. de ucraineni rămași fără case.

De refugiați s-au ocupat țările din Est. Măcar atât să facă și vecinii Ucrainei. Americanii și Occidentul erau ocupați cu celelalte crize. Vestul privea războiul la televizor.

Pentru criza energetică America și-a oferit gazul lichefiat. Tot americanii, săracii, s-au sacrificat și în sectorul industriei de armament. Unul care plesnește de satisfacție în ultimul an. Mai rămânea problema cerealelor. Unele țări riscau să moară de foame.

O investigație a publicației EXXpress, preluată de o parte a mass media (aici) relatează cum doar 15% din cerealele ucrainene au ajuns în țările sărace. Peste 50% dintre acestea au ajuns la animale. Publicația vine cu date concrete. Aproximativ 2,9 mil. tone de cereale au ajuns în Spania, hrană pentru porci. Țărilor în pericol de foamete le-a fost livrat mai puțin de un milion de tone.

Ne-am resemnat să fim mințiți și manipulați. Dacă, din greșeală, mizeriile și trădările guvernanților sunt demascate, se pune în mișcare un sofisticat aparat de propagandă. Mass media trebuie să presteze pentru banii primiți. Indiferent cum critici acțiunile Guvernului ești imediat declarat putinist, rusofil sau, mai nou, kremlinist.

„Afacerea Bâstroe” se alătură unui lung șir de nemernicii ale liderilor României. De la pandemiei la PNRR și de la energie și carburanți până la Bâstroe, Iohannis și Ciucă au ciuruit poporul român din toate pozițiile. Este insultător cum ne prostesc cei doi!

În ianuarie am devenit cel mai important furnizor de combustibil pentru Ucraina. O treime din cantitatea importată de Kiev a fost furnizată de companii din România. Nu așteptam mulțumiri, dar nici sa fim scuipați parca nu meritam. Destule flegme primim de la Iohannis și Ciucă.

https://www.facebook.com/politicaapocalipsei