Opulența unui procent generos din PIB face ca „Balul Înzestrării Armatei” să nu fie doar o figură de stil. Este o beție a achizițiilor, o destrăbălare pe bani publici. Un festival al eșecurilor. Zeci de miliarde cheltuite iresponsabil.
Generalii și politicienii afișează o liniște care le pune sub semnul îndoielii discernământul. Nivelul înzestrării Armatei nu depășește etapa intențiilor și a promisiunilor.
După aproape două decenii în NATO, „Balul Înzestrării Armatei” este doar un spectacol al cheltuielilor și contractelor oneroase.
Altfel, avem o Armată modernă, profund ancorată în realitatea contemporană. Observatorul militar produce podcast-uri. Singurele poduri pe care le mai face Armata. Ultimul podcast, o apologie a înzestrării Armatei, l-a avut invitat pe gl.lt.dr. Teodor Incicaș.
O intervenție publică stingheră și penibilă, provocată (probabil) de un material apărut în Cațavencii. Articolul are o concluzie aspră, pentru cine nu cunoaște realitatea: „România are nu numai banii, ci și oportunitatea strategică de a-și întări și înzestra Armata… Pentru asta, însă, trebuie să o rupă definitiv cu proștii care o conduc și o pun în pericol.” O analiză acidă și pertinentă. Una care reclama o reacție promptă.
Cine altcineva să refacă onoarea înzestrării Armatei dacă nu șeful șeful Direcției Generale pentru Armamente?
„Când vorbim de programe de înzestrare, trebuie să înțeleagă că vorbim despre ceva cu totul special. Prin programe de înzestrare noi ne referim la programele care au în vedere intrarea în înzestrarea Armatei României a acelor echipamente care sunt de importanță deosebită pentru Armată și care parcurg o anumită etapizare specifică pentru intrarea în înzestrare”.
Să înțeleagă cetățeanul de ce sunt atât de „speciale” programele! Ce naiba e atât de greu de cap românul? „Programele de înzestrare” sunt programele prin care se face „intrarea în înzestrare”. Concluzia unui doctor în științe militare.
Un general nu uită să mulțumească partidului
Incicaș era foarte inspirat dacă se păstra discret și nu-și etala lipsurile.
„Grație înțelegerilor transpartinice pe care le-am avut din 2015 încoace, Armata a beneficiat de un procent de 2% până în acest an, din acest an vom avea 2,5% din PIB… în ce privește programele de înzestrare vorbim de 40-50 programe vii ”. Poate că programele sunt „vii”, dar înzestrarea Armatei este un cadavru în … stupefacție.
Emoționantă și reverența către politicieni, dar… Anterior aderării la NATO, România a promis alocarea, în primii 10 ani, a cel puțin 2,38% din PIB (aici). După aproape 20 de ani reușim să ne respectăm angajamentul. Ne putem lăuda, dar să amintim adevărul istoric.
Revenind la programele de înzestrare, „sistemele” Patriot au deschis, firesc, „Balul Înzestrării Armatei”.
„Noi am contractat 4 sisteme din cele 7. Două dintre ele au fost primite, iar celelalte două se vor primi pe parcursul acestui an. De asemenea în acest an intenționăm să facem achiziția și a celorlalte 3 sisteme”. Cine minte?
În urmă cu o lună, ministrul apărării, angelicul Tîlvăr, participa „la recepționarea primelor 4 sisteme antiaeriene Patriot”. Am mai scris despre minciunile MApN aici. O confuzie regretabilă sau campanie fake news? Ideea că România a primit, pe furiș, un sistem Patriot în 2022 este stupidă și insultătoare.
Apoi, cum adică „intenționăm să facem achiziția celorlalte 3 sisteme”? Din suma totală de 3,9 mld. dolari, s-au plătit 1,9 mld. dolari în noiembrie 2017, iar diferența în noiembrie 2020 (aici). De altfel, Incicaș recunoaște plățile în avans. Ce mai achiziționăm?
Unde sunt banii? Cine a scos din țară 3,9 mld. dolari și unde au fost transferați? De ce am plătit niște „sisteme” care vin cu o întârzie de peste 5 ani? Când investighează DNA cum se odihnesc câteva miliarde de dolari prin conturi doar de politruci știute?
Plutonul de sudori și sudorile înzestrării Armatei
Tremurând de emoție generalul ne anunță că „în clipa de față suntem în procesul de testare, de evaluare și acceptanță la ultimul lot de 26 din primul contract subsecvent de 94 transportoare Piranha V”.
În ianuarie 2018 a fost semnat Acordul pentru livrarea, de către General Dynamics, a 227 blindate Piranha V. Câteva luni mai târziu, Guvernul Tudose achita integral contractul, 900 mil. dolari.
Conform înțelegerii, 36 transportoare trebuiau livrate în 2018. Alte 32 ar fi trebuit produse la UMB în anul 2019, urmând ca încă 26 să fie asamblate până la sfârșitul anului 2020.
Cu o întârziere de 3 ani suntem aproape să încheiem primul subcontract. Mai sunt 133 achitate, iar MApN a cerut aprobarea cumpărării a încă 150. Cum livrările au o medie de 15-16/ an, dacă se grăbesc americanii, vom primi ultimele transportoare în anul 2040. La naiba, mai sunt doar 17 ani, ce-i atâta grabă? Mai ales că, ne-am umplut de offset.
„Pentru primul contract subsecvent am avut o serie de elemente importante produse în țară… senzoristica (sic!) de toate tipurile, sistemul de armament, sistemul de comandă și control, sistemul de comunicații și informatică… de asemenea integrarea… inclusiv liniile asamblare, vopsitorie…” Practic americanii ne-au dat doar șasiul. Noi am pus tot, după care le-am vopsit.
Asta nu e tot! Anul acesta se trece la „faza de producere a carcasei blindate în România… este nevoie să încadreze vreo 30 și ceva de sudori… numai pe sudat atâtea locuri noi de muncă apar”. Să mai spună cineva că nu se întorc banii de la Apărare în economia românească. Dacă cei 30 de sudori sunt casierii disponibilizați de hypermarketuri facem și reintegrare pe piața muncii. Prin PNRR, firește.
În realitate achizițiile „Guvern la Guvern” nu au „întors” în România NIMIC! Nu există offset! Refuzăm, cu obstinație, parteneriatele europene. Am închis o colaborare cu nemții de la Rheinmetall, care au între timp două fabrici în Ungaria.
Mai repede zboară porcul
Generalul Incicaș continuă imperturbabil: „avionul multirol F16 este un program complex… Noi credem că în acest an vom avea livrările pentru aceste aeronave (32 de la norvegieni, n.r.)… software-ul trebuie pus la curent cu realitățile românești… acesta trebuie schimbat încât să fie armonizat cu realitățile românești… aceasta se face de către Guvernul SUA care încredințează un contract firmei Lockheed Martin”. Inepții! NU încredințează „Guvernul SUA” nimic.
Șeful Înzestrării Armatei „crede” că vor fi ceva livrări anul ăsta. Doamne Ajută! O cruce largă, o rugăciune, și poate primim ceva, dacă tot plătim.
„Punerea la curent și armonizarea cu realitățile românești” sunt etape pe care Incicaș nu s-a obosit să le explice. Mai repede zboară porcul decât „modernele” aeronave F-16! Ce să mai armonizezi la ele când ating curând o jumătate de secol de existență? Altfel, „consilierul Ion” ar putea contribui la „armonizare”. A învățat de la Ionel că „România e o țară frumoasă, cu oameni frumoși”. Ce le mai trebuie minte dacă sunt frumoși?
„F-16 este o etapă intermediară până la achiziția avionului de generație a V-a, adică avionul F-35… Armata României își propune ca după 2030 să realizeze prima escadrilă de F-35… mă aștept ca anul acesta sau la anul să facem demersuri pentru semnarea contractului pentru F35”. Să fie clar, am luat F-16 așa, la mișto. De fapt, aveam planuri pentru F-35. Vechiturile de la portughezi și norvegieni sunt doar „să ne facem mâna”.
Piloții pregătiți pentru prima escadrilă încep să părăsească sistemul. Anul trecut MApN a scos la concurs 2 locuri pentru piloți, iar pentru anul acesta încă 19. Cele 49 F-16 pe care le vom avea (când o vrea Domnul!) necesită cel puțin 100 de piloți, dacă dorim 3 escadrile operaționale. Dacă sunt doar pentru muzeu, nu ne trebuie piloți.
Un Abrams, un Abrams, regatul meu pentru un Abrams
Se mai încurca Richard al III-lea cu un cal dacă-l avea pe generalul Incicaș șef la Înzestrare?
Pentru cine are răbdare și nervi interviul cu distinsul general este disponibil aici. Vizionați-l cu atenție! Poate dăuna grav sănătății.
Confuzii regretabile, erori intenționate sau accidentale, informații prezentate tendențios și câteva spoilere despre cum se vor cheltui banii Armatei. Tehnica utilizată și de Ciucă, în 2017, când a anunțat achiziția „sistemelor” Patriot. Generali care ies public să anunțe achiziții pentru care trebuie să se pronunțe mai întâi decidenții politici.
Vom achiziționa „un batalion de tancuri Abrams”. Aceeași confuzie generalul o face și în cazul sistemelor HIMARS. Nu am achiziționat „batalioane”, ci doar echipamente sau sisteme. Fără militari, pregătiți și instruiți, „achizițiile” nu sunt decât niște fiare care ruginesc degeaba.
„Un batalion de Abrams” (54 de tancuri) costă, cel puțin, un miliard de dolari! Dincolo de cheltuielile suplimentare (întreținere, muniție, combustibil) ce să facem cu un batalion? Câte din podurile noastre suportă trecerea unei coloane de tancuri Abrams? Ce tehnică de treceri peste obstacole are Armata care să permită angajarea unor astfel de tancuri?
România mai are în plan să cumpere obuziere propulsate, două tipuri de rachete pentru avioane F-16, submarine, nave vânătoare de mine și să modernizeze navele purtătoare de rachete. Nimic despre corvete! Nici nu avea cum. Fondurile au fost transferate, în 2019, în contul „sistemelor” Patriot.
„Se încearcă și reînceperea producției de pulberi și explozibili în țară”. Institutul „Cantacuzino” „încearcă” să producă un vaccin de peste 4 ani, am putea spune că sunt speranțe. Deșarte, dar sunt.
Un interviu care arată disperarea celor care se tem că vine vremea decontului. Poate că nu astăzi sau mâine, dar să fie convinși că va veni. Prostia sau trădarea se plătesc!
Nu am să încerc o polemică pentru că știu 100% că nu are sens să o faci cu presa, dacă admitem că Pan Themis reprezintă parte a presei.
Totuși, poți consulta: https://samm.dsca.mil/listing/esamm
Apoi, cu mult curaj și conștiința curată, poți scrie pe viitor despre G2G, și vei avea un susținător în mine.
Nu comentez prestația LTG Incicaș, din bun simț…nici nu putea/poate mai mult.
În rest, sunt sigur că iubim la fel România și facem tot ce ține de noi și conștiința noastră să o apărăm, așa cum am jurat.