Bombele cu dispersie, muniții extrem de controversate, vor fi furnizate Ucrainei, în pofida interzicerii acestora în majoritatea țărilor civilizate. Sunt parte a unui nou pachet de ajutor militar în valoare de 800 de milioane de dolari. Kievul a afirmat că acestea ar sprijini mult așteptata sa contraofensivă. Aflată în a doua lună aceasta a înregistrat progrese lente. Munițiile vor fi asigurate, desigur, prin mărinimia Statelor Unite.
Bombele cu dispersie, sau munițiile cu dispersie, sunt trase de artilerie sau aviație. În esență acestea sunt containere care ulterior eliberează zeci sau sute de bombe mai mici. Sub munițiile se dispersează ulterior pe o zonă largă de pe câmpul de luptă.
Dezvoltate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, bombele cu dispersie au fost inițial destinate să atace mai multe ținte, în special infanterie și vehicule ușoare. Cu toate acestea, pot crea, de asemenea, un câmp minat de mecanisme explozive greu de urmărit. Sub munițiile pot exploda ani mai târziu, rănind sau ucigând civili mult timp după încheierea războiului.
Ucraina a cerut SUA o clasă de muniție cu dispersie care ar putea fi trasă cu obuziere. Sau cu lansatoarele de rachete HIMARS pe care țara le-a primit în ultimul an.
Președintele Biden a rezistat de mult timp apelurilor de a furniza muniții cu dispersie. Acestea se află în stocurile americane, dar pe punctul de a expira.
Bombele cu dispersie sunt interzise în peste 133 de țări.
„Cred că ar fi o greșeală majoră ca administrația Biden să schimbe acum politica după ce a rezistat solicitărilor de transfer de muniții cu dispersie în Ucraina”. Declarația aparține lui Daryl G. Kimball, directorul executiv al Asociația pentru Controlul Armelor, un think tank din SUA.
Ar putea bombele cu dispersie să facă diferența pe câmpul de luptă?
Întrebarea a provocat dezbateri lungi și intense.
Unii experți spun că folosirea bombelor cu dispersie ar putea oferi Ucrainei mai mult timp pentru a realiza culoare prin câmpurile de mine.
SUA au subliniat anterior potențialul lor ca arme care pot afecta integritatea pozițiilor de apărare inamice. În iunie, oficialul Pentagonului, Laura Cooper, a declarat Congresului că analiștii militari au ajuns la concluzia că bombele cu dispersie „ar fi utile, în special împotriva pozițiilor rusești consolidate”.
Dar alții au o viziune diferită. Kimball, de la Asociația pentru Controlul Armelor, avertizează că, deși „munițiile cu dispersie pot oferi valoare militară suplimentară în anumite situații limitate, aceasta nu este o armă magică câștigătoare pentru Ucraina în contraofensiva aflată în desfășurare”.
Kimball adaugă că nevoile militare tactice ale Ucrainei ar putea fi satisfăcute de „alte tipuri de muniții convenționale”, care ar putea include muniții obișnuite de 155 mm, precum și un nou tip de obuze de artilerie care poate lovi țintele cu o precizie mai mare.
Cum s-a ajuns la această decizie?
În urmă cu o săptămână, într-o conferință de presă, generalul american Mark Milley a declarat că procesul de luare a deciziei de trimitere a bombelor în Ucraina este „în desfășurare”. Milley a mai menționat că trupele rusești le folosesc deja pe câmpul de luptă și că forțele ucrainene au primit deja astfel de muniții de la alți aliați occidentali.
Declarația este cu atât mai controversată cu cât SUA sunt singurul membru al Alianței care nu a semnat tratatul de interzicere a bombelor cu dispersie. De unde au primit ucrainenii astfel de muniții?
Unii parlamentari americani au cerut administrației Biden să nu trimită astfel de muniții în Ucraina. Săptămâna trecută, de exemplu, 14 senatori i-au scris o scrisoare consilierului pentru securitate națională al SUA, Jake Sullivan, spunând că, deși recunosc că munițiile ar putea oferi Ucrainei un avantaj pe câmpul de luptă, ei erau „convinși că costurile umanitare și daunele aduse unității coaliției de a furniza munițiile cu dispersie din SUA ar depăși beneficiile tactice.”
Decizia de a le trimite va ocoli o lege americană. SUA interzice producția, utilizarea sau exportul de bombe cu dispersie cu o rată de eșec mai mare de 1%. Ultimele estimări disponibile public ale ratelor de eșec a bombelor cu dispersie sunt de 6%. Dar The Washington Post a raportat că Pentagonul are noi evaluări care pun rata de eșec la cel mult 2,35%. În realitate rata sub munițiilor neexplodate depășește 40%.
Care este riscul pe termen lung al bombelor cu dispersie?
„Munițiile cu dispersie nu sunt orice armă militară convențională, ci este larg recunoscut că reprezintă un risc sever pentru civilii aflați în conflict și chiar pentru aliați”, spune Kimball.
Potrivit unui raport din 2019 al Royal United Services Institute, bombele cu dispersie pot transforma tranșeele unui conflict înghețat în „zone de ucidere”. Civilii au reprezentat 97% din totalul victimelor bombelor cu dispersie la nivel mondial. Copiii reprezintă 66% din victime, potrivit unui raport public.
„Bombele cu dispersie sunt arme ticăloase care lasă bombe de zeci de ani și provoacă întotdeauna victime uriașe pentru civili”, spune Linda J. Bilmes, profesor care se concentrează asupra costurilor războiului la Harvard Kennedy School.
În 2008, peste 100 de națiuni au semnat Convenția privind munițiile cu dispersie. Un tratat internațional care a intrat în vigoare în 2010 și interzice utilizarea, producerea, transferul și stocarea armelor mortale. Doar 16 țări, inclusiv SUA, Ucraina și Rusia, au refuzat până acum să semneze convenția, conform Cluster Munition Monitor 2022.
Războiul ilegal si neprovocat declanșat de Rusia in Ucraina atinge un nou nivel. Decizia SUA de a furniza bombele cu dispersie trebuie să îngrijoreze. Relevă disponibilitatea unora de a se coborî la nivelul Rusiei.
Cât de legitimă și morală este escaladarea conflictului rămâne să dezbată istoricii generațiilor următoare. Ce vedem noi astăzi este cum libertatea și democrația sunt apărate cu sisteme de armament controversate. Unele care vor ucide sute, dacă nu mii, de civili, mulți ani după încheierea conflictului. Mai mulți civili vor fi omorâți post conflict decât militari ruși în prezent.
Cum să speri că pui capăt unui conflict pe care îl alimentezi permanent cu alte sisteme de armament?
E o dilemă la care nu există un răspuns corect principial. Oficiali ruși au amintit că democrația occidentală are mari slăbiciuni, de care „democrația populară” profită din plin. Practic, cel care acceptă să întorcă și celălalt obraz pentru a mai primi o palmă, poate fi mulțumit sufletește, dar va suferi trupește. Una peste alta, rușii folosesc cu sârg bombardarea obiectivelor civile și a populației din zone mult depărtate de front, atât cu drone, cu rachete de rază lungă, cât și cu bombe de fragmentație. Dilema este doar „dinte pentru dinte!” sau „întoarce și celălalt obraz!”. Aceasta-i întrebarea!
Nici România, alături de Armenia, Azerbaijan, Belarus, Estonia, Finlanda, Georgia, Grecia, Letonia, Polonia şi Turcia, nu a semnat convenţia de la Oslo. Israelul, care produce şi comercializează muniţii cu dispersie nu a semnat convenţia. Cipru a semnat-o, dar nu a ratificat-o.
Interesele sunt mari, când vine vorba de bani.