Mass media nu are interes pentru o dezbatere reală despre schimbările climatice. De ce ar avea? Apocalipsa vinde mai bine decât informația echilibrată sau decența.
Anul trecut, un număr important de climatologi din lume au avertizat că avem doar 12 ani pentru a limita încălzirea globală la maximum 1,5 C și pentru a evita deteriorarea climatului.
Pe de altă parte, o petiție semnată de peste 31.000 de oameni de știință aduce în atenție că „nu există dovezi convingătoare care să susțină că eliberarea de dioxid de carbon, metan sau alte gaze cu efect de seră cauzează sau va provoca, în viitorul apropiat, încălzirea catastrofală a atmosferei Pământului și perturbarea climei globale. În plus, există dovezi științifice substanțiale care probează că un nivel ridicat al dioxidului de carbon din atmosferă produce multe efecte benefice asupra mediului natural vegetal și animal de pe Pământ.”
Adevărul nu aparține în mod absolut niciunui grup.
Alarmiști din toate țările, uniți-vă!
În fiecare vară, valurile de căldură lovesc în mod inevitabil Europa sau celelalte continente. Acestea determină alarmiștii climatici și mass-media obediență să ceară schimbări dramatice și dezastruoase ale sistemului energetic global. Din păcate, vara aceasta nu este diferită.
Mass media a publicat zeci de articole despre valurile de căldură presupuse „istorice” din Europa și America de Nord.
Anumite zone de pe glob s-au confruntat, fără îndoială, cu valuri de căldură puternice în această vară. Nu există, însă, niciun motiv să credem că aceste evenimente meteorologice sunt dovezi că lumea se îndreaptă spre o catastrofă generată de schimbările climatice. De fapt, cele mai bune dovezi disponibile sugerează că valurile de căldură înregistrate cu un secol în urmă au fost mai problematice decât orice vedem astăzi.
Cercetătorii urmăresc valurile de căldură de mai bine de 100 de ani. Potrivit datelor publice, indicele anual al valului de căldură a fost substanțial mai mare în anii 1930. Uneori de patru ori mai mare sau chiar mai mult față de media ultimilor ani.
Adevărul are mai multe perspective
Este adevărat că unele zone de pe glob au înregistrat o creștere a numărului de zile mai calde. Totuși, majoritatea stațiilor meteo nu au prezentat modificări semnificative. Unele înregistrând chiar scăderi.
Dacă datele disponibile dezvăluie atât de clar că nu există o criză de caniculă, de ce mass-media susține exact contrariul? Răspunsul este dat de iresponsabilitatea celor care preferă știrile alarmiste. Apocalipsa în locul unor informații echilibrate.
Oricine dorește să arate o tendință de încălzire sau răcire pe termen lung poate face acest lucru. Este suficient să aleagă doar punctele extremele din seturile de date.
De exemplu, dacă se începe examinarea temperaturilor istorice cu cifrele colectate în anii 1970, când temperaturile erau neobișnuit de scăzute în comparație cu restul secolului, atunci temperaturile actuale par anormal de ridicate. Dacă punctul de plecare este în jurul anului 2010, atunci temperaturile din ultimul deceniu par să fi scăzut sub „normal” și abia acum își revin.
O altă problemă este că mass-media au folosit prognozele de temperatură în rapoartele lor de știri ca și cum acele cifre ar fi date reale de temperatură. O prognoză este, prin definiție, o presupunere. Unii analiști alarmiști și-au făcut recent un obicei prost de a prezice incorect temperaturi nebunești de ridicate. Unele care nu se concretizează niciodată.
De exemplu, The Telegraph, unul dintre cele importante ziare din Marea Britanie, a publicat un articol pe 18 iulie în care afirma: „Agenția Spațială Europeană a estimat că termometrele ar putea ajunge la 48°C în Sardinia și Sicilia, iar la Roma și Madrid să depășească 40 C. În Spania, afectată de secetă, temperaturile au fost estimate pentru maxime de 44 C în Catalonia.”
Niciuna dintre aceste previziuni nu s-a adeverit.
Schimbările climatice: reale, dar nu apocaliptice
Când multe instituții media și politicieni vorbesc despre datele privind schimbările climatice, ei aleg aproape întotdeauna o plajă care oferă o imagine incompletă a setului de date disponibil. Acest lucru face să pară că temperaturile de astăzi sunt „istorice” atunci când sunt de fapt bine în limitele normale.
Valurile de căldură au loc în fiecare an. Aceasta nu este, însă, o dovadă că ne confruntăm cu o criză generată de schimbările climatice. Când datele privind valurile de căldură sunt puse în contextul lor istoric adecvat, este clar că tot ceea ce oamenii trăiesc astăzi are precedent în trecut.
Cât adevăr este că în spatele alarmismului climatic s-ar afla o agendă ideologică radicală? Una care încearcă să transforme economia și societatea globală. Greu de spus. Dar exagerările sunt suficiente pentru a alimenta teoriile conspiraționiste.
Cel mai bun mod de contracarare rămâne adevărul din dovezile științifice. Acesta relevă, deocamdată, că nu există niciun motiv consistent de panică în privința schimbărilor climatice.
Într-o lume dominată de conspiraționiști, totul este frumos și bine până când influența unor indivizi, pe care nimeni nu-i cunoaște, transformă liniștea în haos. Sunt teze care alimentează sfârșituri sinistre.
Situația globală nu este una grozavă. Ne îndreptăm către un viitor incert, pe care nimeni nu-l poate prezice cu exactitate.
Sunt schimbările climatice o problemă existențială a omenirii? Greu de spus. La fel de existențial se poate dovedi și războiul din Ucraina. Sau divizarea societății, eliminarea clasei de mijloc, pauperizarea unor mase largi de indivizi, dictatura elitelor, dispariția democrației, inteligența artificială, etc.
Se cunoaște….