Pensiile militare de stat sunt obținute în urma unui „contract cu Țara”. Sunt singurele pensii care exced simpla raportare la „contractul de muncă”. Pensiile militare nu sunt „de serviciu”.
O lege, în care au fost incluse aberant și pensiile militare de stat, a fost declarată parțial neconstituțională (aici).
CCR a decis că Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu este „aproape” constituțională. Ar fi fost integral constituțională dacă n-ar fi amintit despre magistrați.
Judecătorul raportor, însuși președintele CCR, Marian Enache, a subliniat că „unele articole din legea pensiilor speciale sunt neconstituționale“. Mai exact: toate cele care se ating de drepturile magistraților.
Legea se aplică, în forma votată de Parlament, pentru militari și polițiști. În ce-i privește pe cei din Sistemul Național de Apărare/ SNAp legea este constituțională.
Președintele CCR, Marian Enache, nu a fost niciodată judecător. Sau procuror. Partidul l-a promovat… „magistrat”.
Enache a fost avocat în barourile Iași și Vaslui, în perioada 1977-1990, apoi deputat în prima Legislatură de după Revoluție, 1990-1992. După un an în care a fost consilier al președintelui Ion Iliescu (1993), au urmat alți trei ca ambasador în Moldova. Din nou deputat din 1996, pentru alte două mandate întrerupte de câțiva ani în care a fost secretarul general adjunct al Camerei Deputaților.
Enache este un oportunist care a schimbat 5 partide în 15 ani. Ăștia sunt indivizii care asigură „controlul de constituționalitate” al legilor din România.
Mai contează că CCR se află în evident conflict de interese? Un fel de „lupul paznic la stână”. Controlul constituționalității unei legi, care limitează drepturile magistraților, este realizat de judecători care … n-au fost niciodată magistrați. Asta este România!
Egalitatea în fața legii este un concept retrograd. Doar proștii mai cred că suntem cu adevărat egali. Magistrații, printre alții, sunt mult mai egali decât toți ceilalți cetățeni ai României.
Trăim în țara unde magistrații nu aplică legea. Ei sunt legea.
Ce îi supără pe magistrați?
În general, îi supără tupeul celor care consideră că ei ar trebui supuși unor norme aplicabile tuturor angajaților statului. În particular, îi enervează cumplit iresponsabilitatea cu care politicienii îndrăznesc să le atingă veniturile.
Așa că au găsit formula prin care doar arată cartonașul galben partidelor. Au declarat legea parțial neconstituțională.
Să nu uite politicienii că decizia privind lipsa de constituționalitate a OUG 59/ 2017 așteaptă… deznodământul încercărilor de limitare a veniturilor magistraților. Deși, după publicarea Legii privind modificarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu oricum nu mai contează. Plafonarea pensiilor militare de stat este realizată printr-o altă lege. De data asta declarată constituțională înainte de a fi atacată de toate categoriile afectate.
Pentru militari și polițiști este constituțional să se calculeze pensia ca medie a veniturilor din ultimii 25 de ani. Pentru magistrați nu este!
„În stabilirea bazei de calcul poate fi luată în discuție o formulă care să dea expresie veniturilor funcției/ gradului/ vechimii avute la timpul pensionarii, însă în niciun caz media tuturor veniturilor din cei 25 de ani necesari dobândirii dreptului la pensie de serviciu.” Cu cât tupeu poți afirma că același principiu nu este aplicabil tuturor?
Mai mult, Enache & Co au ajuns la concluzia că „lipsa corelării pensiei de serviciu cu venitul aflat în plată corespunzător funcției, gradului, vechimii de pe care persoana respectivă s-a pensionat nu mai menține pensia de serviciu/ cuantumul acesteia în sfera sistemului de justiție, ceea ce este contrar componentei instituționale a independenței justiției”.
Care este legătura dintre actualizarea pensiei și independența justiției? Dacă există, de ce logica nu se aplică și pentru pensiile militare de stat? Același stat care trebuie sa garanteze independența justiției s-a angajat să asigure și recunoașterea sacrificiilor și interdicțiilor impuse militarilor.
CCR ne spune că principiul „la funcții egale, pensii egale”, este esențial pentru magistrați, dar devine opțional sau chiar poate fi ignorat în cazul militarilor.
Magistratul îmbătrânește la 60 de ani, militarul la 65 de ani
Enache de la CCR „constată că legea astfel modificată a fost adoptată cu încălcarea principiului securității juridice și a principiului legalității” în ce privește creșterea vârstei de pensionare la 60 de ani. Reglementarea este chiar discriminatorie în anumite situații.
Pentru militari vârsta de pensionare crește până la 65 de ani. O activitate permanent supusă solicitărilor fizice este normal să se desfășoare până la 65 de ani. O alta, lipsită de orice efort fizic, are nevoie de mai mult timp pentru a fi extinsă vârsta pensionării abia până la 60 de ani. Insultător.
„Recalcularea pensiilor aflate în plată, după o formulă care diminuează baza de calcul avută în vedere la data dobândirii dreptului de pensie, are drept consecință diminuarea drepturilor aflate în plată” astfel legea „încalcă principiul securității juridice în componenta sa privitoare la neretroactivitatea legii”, arată politrucul Enache.
Mai mult „modalitatea de calcul al pensiei respective rămâne guvernată de legea sub imperiul căreia a fost obținută. Nu se poate accepta ca, ulterior acestui moment, legiuitorul să stabilească o nouă modalitate de calcul care să conducă la recalcularea negativă a pensiei”.
Este un adevăr juridic greu de contestat și ține de principiul neretroactivității legii. Cu toate acestea CCR a avut și decizii în care, prin formulări ambigue, a lăsat loc unor astfel de măsuri în situația unor crize economice, cum am avut în anul 2010.
Și atunci, ca și astăzi, magistrații au fost intangibili, iar militarii și polițiștii au plătit prețul unei justiții corupte.
Judecătorii CCR, o gașcă de interlopi
Pentru a-și apăra privilegiile, judecătorii au eliminat singura prevedere care asigura evitarea unei hemoragii de personal în SNAp.
Declararea alin. (5) și (6) din art. XIII ca fiind neconstituționale îi obligă pe mulți să-și reevalueze prioritățile și opțiunile:
„Persoanele prevăzute la alin. (1) care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, îndeplinesc cerințele legale pentru a beneficia de pensie de serviciu conform reglementărilor în vigoare anterior modificărilor și completărilor aduse prin prezenta lege, precum și persoanele care, până la această dată, au o vechime de minimum 25 de ani conform acelorași reglementări, beneficiază de drepturile aferente pensiei de serviciu în condițiile reglementate anterior intrării în vigoare a prezentei legi… Prevederile alin. (5) se aplică până la data de 31 decembrie 2028”. Două aliniate anulate de CCR.
Au avut decența și răbdarea judecătorii CCR să citească și alte articole din lege sau doar cele care-i privesc prezintă interes? În afara apărării propriilor drepturi materiale, ce alte priorități sau obiective mai au judecătorii CCR? Cum decontează judecătorii CCR haosul pe care-l provoacă deciziile lor aberante?
Pentru a câta oară pensiile miliare de stat sunt sacrificate de CCR? Câte solicitări în instanță sau excepții de neconstituționalitate au câștigat militarii?
Militarii culeg ce au semănat! S-au mulțumit cu resturi. Astăzi nici măcar firimituri nu mai primesc. În schimbul apărării unor principii și a unui cadru care să elimine inechitățile, militarii s-au mulțumit cu satisfacții mărunte. Conservarea drepturilor a fost singurul obiectiv real.
Decizia CCR: scandaloasă, dar deloc surprinzătoare
Militarii rămân, deocamdată, cu pensiile militare de stat. Și cu indignările de pe grupurile sociale. Pentru că atât s-a putut. Revolte virtuale și „promisiuni electorale” ale liderilor structurilor asociative. Generalii noștri se aliniază cuminte în spatele voinței politicienilor.
Vârsta de pensionare pentru militari crește la 65 de ani. Un procent important din rezerva Armatei dispare prin trecerea direct în retragere a militarilor.
Expresia „rata medie anuală a inflației” a fost înlocuită cu „indicele prețurilor de consum (IPC) lunar”. Legea nu precizează dacă este aplicabil IPC pentru mărfuri alimentare, nealimentare sau servicii. Indiferent care ar fi, rata medie a modificării prețurilor de consum este întotdeauna mai mică decât rata medie a inflației.
Cei care ar fi dorit să rămână în sistem, până în anul 2028, cu speranța că vor beneficia de aceleași condiții de pensionare existente astăzi, nu mai sunt acoperiți de lege. Până la urmă, cine era atât de inconștient să creadă că politicienii vor respecta un angajament, chiar dacă îmbracă forma unei legi?
Este scandalos modul în care, sfidând bunul simț și morala, judecătorii CCR apără doar drepturile magistraților? Fără îndoială. Trebuie remarcată, însă, îndârjirea cu care nu sunt dispuși să renunțe la nimic din ce au câștigat.
Scandalos este și modul în care generalii Armatei au sacrificat militarii. Pentru grade și funcții. Sau ademeniți de iluzia celebrității, oferită de prezența într-un studio TV. Mai puțin decât un pumn de arginți.
Pe câmpul de luptă nu sunt politicieni, magistrați, dezbateri televizate sau haite de progresiști care insultă Armata. Acolo militarul depinde doar de camaradul de lângă el. Din păcate, exact această camaraderie le lipsește în prezent militarilor noștri. Și le lipsește pe timp de pace. Cum să spere că o vor descoperi pe timp de război?
Indiferent cât de mult vor fi blamați, nu sunt judecătorii CCR singurii vinovați pentru situația pensiilor militare de stat. Principalii vinovați sunt in interiorul SNAp.
Domnul Enache merge pe principiul cu statut de zicala populara, “ce-i al tau ( dreptul la pensia militara de stat) e si al meu (pensia de magistrat,”inspirata” din drepturile militarului sadea, cu juramant de sacrificiu de sange si mai ales impanata din drepturi salariale imense ca sume pentru magistrati) iar ce-i al meu e pus deoparte”…
Daca decizia CCR in ansamblul ei va fi emisa cu motivarea acestuia , ne este clar ca la orice instanta de judecata la care militarii vor depune contestatii se va judeca cu cea mai larga marja de solutii contra-pro.
Solutiile pro, probabil putine si care vor lasa o aparenta de normalitate judiciara iar solutiile contrare vor putea da nastere (intr-un orizont de timp de cativa ani buni in care vor mai dispare pe cale “naturala” alte cateva mii de pensionari militari} la randul lor un posibil recurs in interesul legii unde ce sa vezi, ICCJ-ul va da o sentinta care va pune iar pensiile militare cu botul pe labe triumfand in final “statul de drept”, nu-i asa!!??!!!
Istoria pare a se repeta, din pacate.
Sa vedem in continuare cu ce “minuni” ne vom mai confrunta si sa vedem cum va modifica Parlamentul proiectul de lege aflat in discutie. Spre exemplu, principiul neretroactivitatii legii, asa cum il vede Enache exprimat in continutul din proiectul de lege criticat este valabil numai pentru magistrati????