Ultima redută, libertatea economică

Omul are atâta libertate şi egalitate, pe câtă avere are. Iar cel sărac e totdeauna un sclav şi totdeauna neegal cu cel ce stă deasupra lui … Condiția civilizației statului este civilizația economică”, cuvintele îi aparțin lui Mihai Eminescu. Cel care considera că sărăcia este „izvorul aproape al tuturor relelor din lume“.

Guvernele depun constant eforturi pentru a limita libertatea economică a cetățenilor. Al nostru parcă mai feroce decât cele mai triste dictaturi. Toate acțiunile, deciziile și normele impuse de Guvernele ultimilor trei ani nu au făcut decât să pauperizeze și mai mult poporul.

Inflația, o altă taxă a Guvernului

Programele de guvernare au mai puțină valoare decât onoarea lui Ciucă. La fel se întâmplă și cu promisiunile electorale. Întregul efort al politicienilor noștri este îndreptat exclusiv către subordonarea economică a cetățenilor. Sărăcia a fost întotdeauna incubatorul în care s-au format slugile celor de la putere.

Cum reușește Guvernul să ne lase fără libertate economică, iar noi să privim indiferenți?

Mai întâi printr-o impozitare cruntă. Rareori cetățenii protestează împotriva impozitelor directe sau indirecte.

Pentru cei care nu este suficientă impozitare excesivă se apelează la manipularea și controlul modului în care își depozitează și cheltuiesc banii.

Iată câteva exemple despre cum se întâmplă acest lucru.

Să începem cu cel mai evident, și anume pierderea puterii de cumpărare. Un fenomen evident și pe care îl simțim acut în ultimii ani.

Inflația nu este altceva decât o taxă ascunsă. Este și o taxă regresivă, în sensul că afectează cel mai mult populația cu venituri reduse sau aflată la limita subzistenței.

Datele oficiale ale indicelui prețurilor de consum indică faptul că leul românesc a pierdut 24% din valoare în ultimii doi ani.

Cu toate acestea, oricine și-a cumpărat produse alimentare, și-a umplut rezervorul de benzină sau și-a plătit factura la electricitate știe foarte bine că acest procent este mult subestimat.

Mai mult, pierderea puterii de cumpărare, față de anul 2000 depășește 50%. Deoarece există o limită până la care pot fi crescute impozitele, inflația este cel mai facil instrument aflat la dispoziția guvernanților.

Anul trecut, iluzoria creștere economică a fost exclusiv rezultatul inflației. Statul a colectat mai mulți bani doar pentru că cetățenii au plătit mai mult pentru produse și servicii.

Eliminarea numerarului, ultimul pas către „scorurile de credit social”

Apoi, există o tendință tot mai evidentă de eliminare a numerarului ca formă de plată. Un curent care a prins consistență în timpul panicii pandemice. Motivele invocate de obicei, pentru o societate fără numerar, sunt multiple. Reducerea criminalității, limitarea costurilor și efortului de tipărire a monedelor și bancnotelor și, mai ales în cursul anului 2020, eliminarea utilizării unui posibil purtător de germeni contagioși.

Cine profită de pe urma limitării plăților în numerar? Nu cetățenii. Ei doar rămân cu tot mai puțină libertate.

Instituțiile financiare beneficiază foarte mult de miliardele de euro/ dolari/ lei realizate în fiecare an din comisioanele tranzacțiilor sau plăților cu cardul. În România instituțiile financiare sunt cei mai buni parteneri de afaceri ai statului. Împrumuturile la dobânzi exorbitante avantajează nu doar băncile. Ele asigură Executivului posibilitatea de a vinde iluzia unei economiii funcționale.

Cu siguranță, de limitarea plăților în numerar, beneficiază și agențiile guvernamentale. Autoritățile fiscale, agențiile de informații și alte entități sunt capabile să supravegheze pe deplin tranzacțiile digitale. Nu doar pentru conformitatea fiscală, ci, mai amenințător, pentru conformitatea politică.

Cel mai mare pericol aici este că supravegherea totală, a tuturor tranzacțiilor financiare, oferă guvernului o putere de persuasiune enormă asupra cetățenilor. Scorurile de credit social sunt următorul pas.

Te gândești să cheltuiești pentru partidele politice de opoziție sau să investești în soluții alternative (energie, alimentație, utilități etc.) care să te emancipeze de sub dictatura Guvernului? Doar dacă ți se permite și asumându-ți un mare risc.

Indezirabilii care trebuie reduși la tăcere

Crezi că băncile îți păstrează banii în siguranță? Legea permite Guvernului să îți sechestreze banii și bunurile, chiar dacă nu ai fost acuzat de vreo infracțiune.

La începutul anului 2022, pe fondul protestelor șoferilor de camion și ale altor lucrători împotriva obligativității vaccinării anti-COVID-19, guvernul canadian a făcut presiuni pentru ca băncile să înghețe conturile protestatarilor și susținătorilor. Au fost blocate și conturile organizațiilor terțe, care strângeau fonduri pentru șoferi și familiile acestora.

Băncile comerciale, care ar trebui să-ți protejeze banii și să ofere credite, intră tot mai agresiv în câmpul luptelor politice. Au o „lista neagră” a persoanelor și companiilor care nu se aliniază sau contestă narațiunea puterii.

Transformarea sistemului bancar în instrument de coerciție a vocilor contestatoare este extrem de periculoasă. În lumea de astăzi, dacă cineva nu are acces la plăți bancare și electronice, nu are nici libertate economică.

Cel mai recent caz îl implică pe Nigel Farage, politicianul conservator din Marea Britanie și fost lider al Partidului Brexit. Banca sa, Coutts, o subsidiară a NatWest Bank, i-a spus la începutul acestei veri că îi închide conturile. Coutts nu a oferit nicio explicație. Au fost răspândite zvonuri false în presa din Regat (BBC, în special) că rațiunea era comercială (nu deținea suficienți bani în cont).

Farage a obținut acces la documentele interne ale Coutts. Acestea arată că banca a „amendat” opiniile sale politice, inclusiv sprijinul acordat Brexit-ului. Au mai contribuit la decizie: contestarea narațiunii occidentale a războiului Rusia-Ucraina și apropierea sa ideologică de fostul președinte al SUA Donald. J. Trump. Toate acestea au devenit publice în urmă cu doar câteva zile. CEO-ul băncii și-a cerut scuze în mod public, la fel ca și BBC. A început chiar și o anchetă parlamentară.

Băncile, actor important pe scena politică

În 2021, JPMorgan Chase a încercat să anuleze cardurile de credit ale fostului consilier pentru securitate națională gl.lt. Michael Flynn și ale soției sale, din cauza unor probleme de „reputație”. Banca a renunțat la acțiune câteva zile mai târziu, când situația a devenit publică.

În mai 2023, procurorii generali din 19 state au trimis o scrisoare deschisă lui Jamie Dimon, CEO-ul JPMorgan Chase, acuzând banca de discriminare. Scrisoarea spune: „Este clar că JPMorgan Chase… a discriminat în mod persistent anumiți clienți din cauza afilierii lor religioase sau politice”. Procurorii generali au citat mai multe exemple în care JPMorgan Chase a vizat în mod nedrept închiderea conturilor organizațiilor care susțin libertatea religioasă, valori politice sau religioase conservatoare.

Este o iluzie periculoasă să credem că acest gen de lucruri se întâmplă doar persoanelor expuse politic, precum Farage sau Flynn. Camionagii canadieni ilustrează cât de repede și ușor se poate întâmpla oricărui cetățean care îndrăznește să conteste politicile guvernului. Realitatea este că indivizii obișnuiți au conturile anulate tot timpul. Se întâmplă în liniște, anonim și fără căi de atac. Marile bănci au o putere enormă asupra clienților lor.

Guvernul român, un fanariot nemilos

În România puterea băncilor este indiscutabilă. Avem cele mai mari dobânzi din întreaga Uniune Europeană. Sucursalele din România ale băncilor occidentale raportează, de departe, cele mai mari profituri.

O încercare a ANPC de a regla modul în care creditele imobiliare abuzează cetățeanul a sfârșit lamentabil. Este scandalos și trist cum românii au devenit sclavii băncilor. Disperarea cu care românul își dorește să fie proprietarul unei locuințe îl transformă în sclav. Al băncilor și al Guvernului.

O locuință pe care românul o plătește la un nivel triplu al valorii de achiziție este apoi însușită mișelește de către stat. Care nu depune niciun efort pentru a proteja cetățeanul. Dimpotrivă.

Prin impunerea unui impozit de 5%, din veniturile obținute în urma vânzării unor proprietăți imobiliare, statul confiscă practic 5% din casele românilor. Cetățeanul nu păstrează valoarea integrală a a imobilului pentru care a plătit dobânzi indecente, ci doar 95% din total. Cu alte cuvinte, dacă ai o casă de 100mp statul îți confiscă 5mp, dacă ai un apartament de 50mp, statul îți spune că de fapt el este proprietar pe baia ta.

Fără libertate economică celelalte drepturi fundamentale nu valorează nimic. Până și elementarul drept la viață are valori diferite pentru cei săraci.

Ce face în prezent Guvernul Ciolacu este un atentat ticălos la adresa drepturilor și libertăților fundamentale. Este criminal să-ți cobori propriul popor în mizerie. Doar pentru a aduna tributul care te menține la putere.

Sărăcia la care măsurile guvernelor Iohannis (Cîțu, Ciucă sau Ciolacu) îi condamnă pe români pregătește alegerile „libere” de anul viitor. Cât discernământ politic mai păstrează un popor fără libertate economică? La ce democrație mai speră, obișnuit să aștepte pomenile și mărinimia Guvernului? Un Executiv care împachetează lanțurile în catifea, iar ștreangul îl prezintă în culorile mărțișorului.

https://www.facebook.com/politicaapocalipsei

Lasă un răspuns