„Avem echipă! Avem valoare! Armata noastră e cea mai tare!”
România are câte o echipă de generali pregătită să desanteze oriunde Patria le solicită competențele. Pardon! prezența. Doar prezența generalilor este reclamată, uneori. De competențe nu-i suspectăm și nici ei nu se străduiesc să demonstreze că ar avea.
După tragedia lipoveană a dronei căzută, inoportun, la ceas de seară poporul ar putea crede că Armata își îndeplinește superficial misiunea. Nu este adevărat! Sunt militari pe care apărarea României nu-i lasă indiferenți.
Unitatea Militară 02301 București și-a prezentat pe site-ul propriu „Programul de dezvoltare și ridicare a nivelului de performanță…”. Mai sunt și militari responsabili și preocupați de securitatea României. Să mai găsească cineva o unitate militară care are un program de ridicare a nivelului de performanță!
Pentru cei care citesc greu printre rânduri sunt necesare câteva precizări!
România aduce în fața națiunii trei generali, capii Oștirii, care nu reușesc să impună respect și să transmită încredere (aici). Au contraire, ar spune Macron.
Armata se confruntă cu un exod al personalului care-i scade procentul de încadrare mai dramatic decât războiul. Provocat de incertitudine și atacurile concertate la adresa militarilor (activi sau în rezervă), valul de demisii vulnerabilizează profund capacitatea de apărare a Țării.
În condițiile unui Buget al Apărării superior celui al Educației, țara noastră nu-și poate supraveghea spațiul aerian. Zecile de miliarde, irosite cu iresponsabilitate în programe de înzestrare eșuate, ar trebui să genereze tone de dosare penale. Echiparea, dotarea și instruirea precară a militarilor noștri sunt adevărate atentate la existența României.
Relevantă este reacția produsă de drona care a deranjat liniștea unui plaur. SUA trimit mai multe F-16 să ne apere Biosfera Delta Dunării. Liderii noștri cer mai multe trupe NATO! România ce fel de trupe are?
Unele conduse de niște generali care pregătesc lozinci pentru competiții sportive.
„Avem echipă! Avem valoare! Nu avem chef de Apărare!”
În condițiile menționate n-ar trebui să ne surprindă dacă singura performanță pe care o putem aștepta de la MApN este cea… sportivă.
N-are Armata noastră timp și chef pentru apărarea României, dar își propune să exceleze în sport. Unii s-ar supăra dacă am cere un control medical al celor care conduc MApN.
Țara asta a noastră se zvârcolește în sărăcie. Taxele și impozitele capătă valori dramatice. Ciolacu și Ciucă se jură că fără măsuri de austeritate vom ajunge să vânăm dronele… de foame.
Armata noastră este lipsită de griji și preocupări. Investește în sportul de performanță.
„Programul de dezvoltare și ridicare a nivelului de performanță la nivelul CSA Steaua pentru perioada 2023-2026” aduce în atenție misiunea Unității Militare 02301: „reprezentarea MApN și a României, prin performanțe sportive, în competițiile sportive interne și internaționale… precum și promovarea imaginii instituției militare în societatea civilă prin participarea la activități sportive, precum și în cadrul evenimentelor speciale de relații publice.”
Atât îi duce capul pe șefii și generalii din Apărare. Să cultive pe mai departe irosirea banilor publici în aventuri sportive.
Conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 346 din 21 iulie 2006 privind organizarea și funcționarea MApN, republicata, Ministerul Apărării este „organul de specialitate al administrației publice centrale, care conduce și desfășoară, potrivit legii, activitățile în domeniul apărării țării”.
Când își fac timp cei trei generali, care au bocit public drona de la Ceatalchioi, să ne spună care sunt activitățile „în domeniul apărării țării” pe care le desfășoară CSA „Steaua” București?
Sportivii străini, plătiți din banii destinați Armatei, cum contribuie la apărarea României? Care este misiunea Unității Militare 02301/ CSA Steaua București la război?
„Avem echipă! Avem valoare! Armata nu-i pentru Apărare!”
În România anului 2023, instrucția militarilor este un simulacru mizerabil. Cum ar putea să fie altfel când soldații substituie muniția de manevră cu celebrele strigăte ale copilăriei: „pac-pac” și „bum-bum”? Reportajul celor de la Recorder ridică timid vălul de pe realitatea rușinoasă a unei Armate dramatic umilită.
Derobați de demnitate, orgoliu și mândrie, sau de obositoarele sarcini de apărare a României, generalii noștri fac strategii sportive. După ce lecturezi 22 de pagini din „programul de dezvoltare și ridicare a nivelului de performanță” al UM 02301 București nu poți decât să pocnești din călcâie și să urli patriotic „servesc Patria”! Un strigăt care poate fi preluat cu succes de galeriile suporterilor care susțin echipele sportive ale Armatei.
Este incredibil cum militarii își găsesc timp să elaboreze un astfel de document. Dintr-un buget tot mai sărac România își pregătește ofițerii să dezvolte sportul profesionist.
O unitate militară dintr-o Armată NATO „desfășoară activități de cercetare științifică în domeniul sportului de performanță”. Cum să nu tremure dușmanii de teamă sau invidie? Cu „secțiile de judo, karate, sambo, taekwondo WT și kempo” ale UM 02301 București franjuri îi facem pe ruși.
Același document ne avertizează că un club sportiv profesionist „organizează și desfășoară pregătirea militară a personalului încadrat în funcții, potrivit statului de organizare”. Firesc am spune, mai ales că printre „criteriile de competență pentru managerii sportivi” găsim și „cunoștințe de legislație militară”.
Așteptăm imagini de la un exercițiu militar în care fotbaliștii Chunchukov și Wallace aleargă, nu după minge ci după inamic. Cât despre cunoștințele de legislație militară… aici deficitari sunt și generalii, ce speranțe să avem că Ogăraru, de la fotbal, ar fi mai bine instruit?
„Avem echipă! Avem valoare! Vrem bani mai mulți la Apărare!”
„Anual, în colaborare cu Serviciul educație fizică militară din cadrul Direcției instruire și doctrină/S.M.Ap., se va analiza Calendarul sportiv … și, în funcție de calendarele sportive internaționale, programele de pregătire centralizate ale federațiilor sportive naționale și/sau ale Comitetului Olimpic și Sportiv Român, se va asigura participarea sportivilor clubului la competițiile sportive internaționale în scopul reprezentării Armatei României în mediul sportiv internațional.”
Băieții ăștia de la Armată chiar sunt ocupați. E normal să ne apere Delta americanii, pelicanii și cormoranii. De reținut că, deși plătiți din banii Armatei, angajații UM 02301 București o reprezintă „în mediul sportiv internațional” doar dacă le permite… calendarul.
Comandantul UM 02301 București este un declarat suporter al echipei… Dinamo. E firesc să nu cunoască istoria Stelei. „Secția cu cele mai mari performanțe la nivel de club din România” nu este cea de fotbal, cum greșit este menționat în document.
Secția de scrimă are un palmares mult superior. Dacă este să ne raportăm doar la Cupa Campionilor Europeni de la fotbal, scrima are cel puțin 10 trofee similare. Și handbalul are mai multe realizări, la nivel de club sau sportivi cu rezultate la loturile naționale, iar lista poate continua.
Cum performanță fără infrastructură nu se poate, Armata are planuri ambițioase. NU pentru Apărare!
Astfel, Armata își propune construirea unui stadion de atletism, a unei săli polivalente, a unui patinoar, a unui bazin olimpic descoperit și a unui hotel. Totul din bani publici, evident.
Acestor proiecte li se adaugă o „Academie de tenis” care „va aduce beneficii personalului încadrat în structurile MApN”. Cum? Militarii, activi sau în rezervă, plătesc pentru a accesa baza sportivă a CSA „Steaua”. Până și parcarea, pe terenul Armatei, este plătită de militari.
„Avem echipă! Avem valoare! Nu pierdem timpul în Apărare!”
Ce Apărare când Armata „joacă” ofensiv. Sau ofensator, dar nu se încurcă generalii noștri în paronime.
„Este de așteptat o serie de reacții negative din presă, generate de nemulțumirea unor persoane din club sau din afara acestuia care doresc să se folosească de această ocazie pentru a-și manifesta îndoielile cu privire la capacitatea managerială de a asigura dezvoltarea și funcționarea optimă a întregului mecanism numit C.S.A. „Steaua” București…” Un dos de palmă dat presei critice.
Sunt mulți care manifestă îndoieli, dar „capacitatea managerială” a conducerii clubului este ultima lor grijă. Acolo nu avem emoții. E praf! Îndoieli sunt, din păcate, față de discernământul și responsabilitatea generalilor și conducerii MApN.
Sunteți normali? Ne plângem de război, înzestrare, lipsa de personal și imaginea tot mai deteriorată a Armatei, iar voi alocați timp și resurse pentru a dezvolta sportul de performanță?
Armata are preocupări de genul „cazarma 3618 trebuie să genereze și venituri”. Este vorba de Stadionul ăla în care poporul a investit 100 mil. euro. Trecem peste faptul că ar trebui să genereze profit, nu venituri. De ce a investit Statul atâția bani? Doar ca să constatăm că generalii noștri sunt microbiști?
Au trecut câțiva ani de la dispariția (cel puțin oficială) a comunismului din România. MApN încă mai întreține o căpușă care amintește despre abuzurile unui regim totalitar. O reminiscență a unui sistem în care Armata era profund politizată este păstrată de niște generali care sunt mai mult activiști de partid decât militari.
„Avem echipă! Avem valoare! Ne derobăm de Apărare!”
Generalul Petrescu, șeful Armatei, este un admirator al „derobării”. Un verb care definește o acțiune militară folosit ca figură de stil. Chapeau, mon général!
Ciolacu a trimis Corpul de control la UM 02301 București, dar a uitat să-l cheme înapoi. Ce misiune, a cărui Corp de control din România, a avut vreodată impact sistemic sau de corectare oportună a neregulilor, abuzurilor sau ilegalităților? Cum, Doamne ferește, să deranjăm corupția?
Nimic nu se va întâmpla. România este doar formal integrată în Europa civilizată și Alianța Nord Atlantică. În realitate a rămas captivă organizării de tip sovietic.
Ne sperie rușii mai mult pentru că urâm concurența. Altfel tolerăm o Armată care ne apropie mai mult de ei decât de Occident. Deși nici rușii nu mai au cluburi de fotbal departamentale. Noi dorim să înființăm unul. Prin artificii și derogări, șmecherește, că doar ne place să fentăm legea.
Bâlbâiala generalilor din primele zile ale telenovelei „Drona hoinară” a fost urmată de măsurile pompieristice anunțate triumfător de trompetele sistemului.
Neobositul Arafat de la MAI și generalul Costi Spînu de la MApN au ieșit din găoace să ne explice cum România va construi adăposturi în Deltă. Pentru cormorani, firește. În ce-i privește pe locuitori, aceștia vor fi anunțați prin Ro-alert când vin dronele. Măcar să nu le confunde cu un stol de rațe.
În curând vom vedea în unele zone atenționări de genul „Atenție! Cad drone!”. Sau o lege ne va obliga să anunțăm cel mai apropiat post de poliție dacă întâlnim trupe rusești prin țară. Eventual să le asigurăm cazare și masă. Ne decontează statul ulterior.
Armata noastră are alte preocupări. Să nu ne surprindă un banner, de pe clădirea ministerului sau din tribunele stadionului din Ghencea:
Avem echipă! Avem valoare! Ne doare-n dos de Apărare! (pardon my French)