Dacă Armata încearcă operații psihologice pe propriul popor adevărul trebuie să fie dureros.
Tot mai puțini sunt cei care acordă credit campaniilor de recrutare pe care le desfășoară Ministerul Apărării. Manipularea și influențarea opiniei publice, prin comunicate atent elaborate, relevă disperare sau lipsă de soluții viabile.
În cartea sa Structura minciunii, Piotr Wierzbicki spunea că: „niciodată până acum minciuna nu a dispus de eșaloane atât de numeroase de falsificatori. Niciodată până acum minciuna nu a avut în apărarea sa divizii atât de puternice. Este secolul minciunii rafinate, înveșmântate în culori protectoare…”
La începutul acestei săptămâni, luni, 25 septembrie 2023, MApN a emis un comunicat de presă. O încercare de dinamizare a campaniei de recrutare și selecție a soldaților/gradaților profesioniști (SGP).
Mai puțin familiarizată cu subiectul, parte din mass media a căzut în capcana cifrelor furnizate de „Biroul de presă”. Articole gen „Armata a crescut, în ciuda plecărilor masive” au produs zâmbete condescendente celor care cunosc situația reală.
„În perioada ianuarie-august, numărul total de intrări în sistem a depășit numărul ieșirilor, după cum urmează: au fost încadrate aproximativ 3.800 de funcții (dintre care aproximativ 700 ofițeri, 400 maiștri militari, 1.100 subofițeri, 1.000 SGP şi 600 personal civil contractual)…
Au ieșit din sistem aproximativ 3.600 de persoane (dintre care 400 ofițeri, 250 maiștri militari, 800 subofițeri, 1.650 SGP şi 500 personal civil contractual)”.
Paragraful anterior a fost preluat în articole care susțin cum „a crescut Armata”. Titluri spectaculoase, după o lectură superficială și o minimalizare regretabilă a problemelor cu care se confruntă Armata.
Pentru o informare corectă, intervalul ales (ianuarie-august) și modul de raportare sunt insuficiente. Este lipsită de relevanță o evaluare care nu are în vedere o perioadă extinsă. Una în care să poată fi observată dinamica de personal din Armată, dincolo de raportări comuniste și triumfaliste.
Mai mulți doctori decât piloți
În anul 2019, MApN a scos la concurs 1357 de locuri la programele de licență. Din cei 700 de ofițeri care au încadrat funcții în 2023 peste 100 sunt veniți pe „filiera indirectă”. Mai puțin de jumătate din studenții admiși în anul 2019 se regăsesc printre cei care au încadrat funcții anul acesta. Dintre aceștia, în următorii 2-3 ani, cel puțin jumătate din absolvenții Academiei Tehnice Militare vor părăsi Armata.
Un trend care se menține anual. O situație gravă cu care se confruntă Armata, dar care este ascunsă în spatele raportărilor tendențioase.
Conform cifrelor de școlarizare oficiale, în perioada 2020 – 2023, MApN a scos la concurs 4754 locuri pentru programele de licență în cele șase Universități/Academii din subordine. În prezent, conform propriilor date făcute publice în urmă cu câteva zile, „instituțiile militare de învățământ superior au peste 3.500 studenți”.
Concluzia este evidentă. Armata nu a reușit să ocupe un sfert din locurile destinate formării ofițerilor. Sau, în patru ani, a pierdut peste 1250 de studenți.
Asta dacă cei „3500 de studenți” sunt doar la programele de licență. Altfel, dacă sunt calculați și cei de la master sau doctorat situația este catastrofală.
În perioada 2020 – 2023 au fost admiși la studii doctorale, doar în Universitățile/ Academiile din MApN, 232 de studenți. Numai în anul 2020 și-au început studiile, în școlile doctorale ale Armatei, 113 studenți.
În cei patru ani, Academia Forțelor Aeriene a avut disponibile, cumulat, doar 66 de locuri pentru piloți. Armata României, care are în dotare sau a deschis proceduri de achiziție pentru 49 de avioane multirol F-16, are un necesar de piloți de minim 147. Mai avem nevoie, însă, de piloți și pentru elicoptere sau avioane de transport.
După toate scandalurile, cu un fost șef alArmatei, foarte probabil, plagiator ordinar, MApN continuă să scoată mai mulți doctori decât piloți!
O sută de lei pe zi, atât valorează soldatul român
Peste 1000 de maiștri militari și subofițeri au trecut în rezervă în primele opt luni ale anului. Este adevărat, au intrat în sistem 1500, dar din aceștia 700 au venit din rândul soldaților/gradați profesioniști. Cifrele sunt înșelătoare.
Cea mai gravă situație, pe care o prezintă comunicatul MApN, este în rândul soldaților/gradați profesioniști. Au ieșit din sistem 1650 și au intrat 1000 de SGP. Asta este imaginea dezastrului!
La începutul lunii mai 2023, Armata a scos la concurs 4159 de posturi pentru SGP. Conform datelor prezentate de MApN au fost încadrate mai puțin de 25%.
În urmă cu câteva zile a început o nouă campanie de recrutare. Sunt disponibile alte 2531 funcții de soldați/gradați profesioniști.
Reprezentanții MApN au transmis că salariile pentru tinerii militari pornesc de la 2.200 de lei. Dacă luăm în considerare doar 22 de zile lucrătoare într-o lună, rezultă o remunerație de 100 de lei pe zi!
Ciolacilor, ciucanilor și toți “Buzații” din politică! Sunteți nebuni!? Cum îi cereți unui tânăr să-și pună viața în pericol pentru o sută de lei!?
Un zilier nu-ți tunde iarba din curte pentru mai puțin de 250 de lei. La care, deseori, se adaugă hrană, băutură și țigări. Un muncitor necalificat din construcții câștigă dublu față de soldatul român. Alocația unui nou născut din Germania sau Marea Britanie este mai mare decât solda unui soldat român!
Dincolo de numărul insuficient, o altă problemă este diferența de pregătire a celor care iau locul „ieșiților” din sistem. De la nivelul soldatului la cel al generalilor calitățile, pregătirea, experiența și devotamentul urmează o curbă dramatic descendentă.
Doar cei care nu acceptă realitatea și sunt obișnuiți să cosmetizeze adevărul nu admit lipsa de calitate a resursei umane pe care o accesează Armata. Cum să fie altfel când în multe situații se renunță la elementarul examen de admitere?
„Detenția” personalului din Armată
Să nu disperăm! MApN are un „Plan de măsuri pentru retenția personalului”. Mult mai nimerit era unul de „detenție a personalului”.
„Planul cuprinde propuneri legislative în domeniul îmbunătățirii nivelului de salarizare (actualizarea soldei de grad; acordarea unor indemnizații/ bonificații pentru păstrarea angajaților etc.) și măsuri de tip non-salarial (oportunități de dezvoltare profesională, decontarea cheltuielilor de transport, îmbunătățirea asistenței medicale, îmbunătățirea condițiilor de muncă etc.)” declară încântat „Biroul de presă”.
Diavolul se ascunde în detalii. Esența măsurilor dispuse de generalii Armatei este acest „etc”. Adică… nimic.
Nouă lege a salarizării păstrează militarul român la coada societății.
Unele prevederi ale propunerii legislative pot induce ideea că cei care au elaborat textul (generalii de la Finanțe și Juridic) chiar au în vedere bunăstarea militarilor. În realitate, aplicarea legii în forma actuala va modifica nesemnificativ spre deloc veniturile militarilor.
Soldatul are o creștere a coeficientului de salarizare de la 1,00 la 1,40. O „mărire” care trebuie raportată la întreaga grilă de salarizare din sistemul public. Dacă acest indice este la baza grilei, soldatul român rămâne Cenușăreasa societății. Altfel, în condițiile actuale, „creșterea” este de 500 de lei net. Aplicată în patru ani nu acoperă nici măcar inflația.
De altfel, noua grilă de salarizare, în varianta făcută publică la începutul lunii august, prevede modificări moderate pentru SGP, maiștri militari și subofițeri sau pentru ofițerii de la baza carierei. Pentru toți generalii soldele se dublează. Generalii sunt singurii care beneficiază de o creștere consistentă a indicilor de salarizare.
Politica de personal a Armatei este o glumă proastă. Pare una de destructurare a Armatei. De la selecție până la evoluția în carieră întreg procesul este viciat și compromis de niște diletanți promovați în funcții doar pentru că sunt „obedienții lui Ciucă”.
De ce să lași adevărul să strice o știre bună?
Aceasta este deviza mass media românești. „Armata recrutează” este un refren care a devenit șlagăr.
Dacă ar fi analizat atent situația încadrării cu personal a Armatei mass media ar fi știut că realizarea unei balanțe, între intrări și ieșiri din sistem, în luna august este cel puțin manipulativă. Evaluarea este făcută exact la finalul perioadei în care toți absolvenții anilor terminali, din instituțiile de învățământ, sunt încadrați pe funcție.
Până la sfârșitul anului vor mai intra foarte puține cadre militare în sistem. În schimb , păstrând proporțiile și coroborând cu experiențele anterioare, numărul celor care vor ieși din rândul personalului activ va depăși 5500. Se atinge astfel pragul de 20.000 de militari care au părăsit Armata într-un interval de patru ani. De zece ori mai mult decât ar fi trebuit să treacă în rezervă, dacă n-ar exista atacurile necontenite la adresa militarilor. Mai mult de un sfert din efectivele Armatei au părăsit sistemul!
Salarizarea proastă, condițiile de lucru și trai la limita suportabilității, sistemul de pensii plin de inechități și permanent ostracizat vor continua să decimeze efectivele Armatei. Fără respect și considerație pentru militari continuăm să investim sume amețitoare în echipamente pe care nu va avea cine să le opereze.
Românul trăiește cu convingerea că se poate repeta scenariul de la deszăpeziri sau inundații. Atunci când militarii se luptau cu nămeții sau puhoaiele, iar Celentano se relaxa la cârciuma lui Bobiță. În cazul unui război, nemții, francezii și ungurii ne vor apăra țara, iar „bărbații” noștri vor dezbate războiul la bodega din sat. „Bă, ești prost?”