Marcel Ciolacu, lunaticul nostru premier, ne îndeamnă: „cumpărați românește!”.
În vârful politicii dâmbovițene aerul trebuie să fie foarte rarefiat. Altfel, Ciolacu ar ști că acest „cumpărați românește” se oprește doar la acțiunea în sine, nu are nicio legătură cu produsul.
Este greu de crezut că Ciolacu nu are habar de situația în care se află industria alimentară din România și, în general, economia noastră. Între doi covrigi de Buzău, savurați la o bere cu miniștri săi, sigur a aflat că foarte puține din produsele aflate pe piața noastră sunt cu adevărat românești. În supermarketuri majoritatea covârșitoare a produselor varsă profitul în conturile unor companii străine.
„Am fost la cumpărături și am luat ce aveam nevoie: salată, castraveți, ceapă și niște cartofi, mere, pateu Ardealul 😊, salam Săsesc, ulei și zahăr, ouă, iaurt, telemea de oaie și o bere Ursus – produsă la Buzău 😊… total 93.50 de lei. E drept, am uitat să iau roșii ☹️, dar tot mă încadram în 100 de lei! Voi ce cumpărați românește cu 100 de lei?” este mesajul postat astăzi, 14 octombrie, de Marcel pe contul său de Facebook.
Ce nu ne spune Ciolacu este: câte mese își propune să acopere cu alimentele cumpărate astfel? Și, mai ales, pentru câte persoane?
Generoși fiind presupunem că ar fi necesarul a două persoane pentru o zi. Asta înseamnă că doar alimentele de bază ar costa o familie 3000 de lei lunar.
Cumpărați românește, produse de import
Din ianuarie 2023, valoarea pensiei minime sociale garantate a fost stabilită la 1.125 de lei. De la 1 octombrie 2023, salariul minim net este de 2.079 de lei. În luna iulie peste 1,5 mil. angajați erau plătiți cu salariul minim și mai mult de 1 mil. de pensionari încasau venitul minim garantat.
În concluzie, 2,5 mil. români ar reuși să supraviețuiască dacă își unesc veniturile în echipe de câte doi. Cu condiția să nu mai cumpere nimic altceva și să nu plătească nicio taxă sau impozit.
Îndemnul „cumpărați românește” ne-ar orienta, dacă ar mai fi bani, către un produs sinonim cu detergentul în România, DERO. Banalul detergent de rufe are astăzi prețul dublu față de anul 2020, iar punga care atunci avea 400 gr. a fost redusă la 300 gr. Din anul 1996, DERO este brand românesc doar cu numele, fabrica de la Ploiești a fost preluată de compania britanică Unilever.
Ciolacu ne îndeamnă „cumpărați românește!” fără să precizeze ce este românesc în produsele aflate astăzi pe piață. Cumpărătorul, uneori forța de muncă, rareori materia primă și cam atât. Profitul realizat în urma campaniei „cumpărați românește” pleacă, de cele mai multe ori, în alte țări.
„Produse de import cu nume românesc” a fost soluția găsită de companiile străine pentru a-și vinde mărfurile pe piața autohtonă. Consumatorii care caută mărcile cu care sunt obișnuiți de ani de zile au convingerea că sprijină producătorii locali.
Una din cele mai mizerabile manipulări este realizată în spatele unor produse asociate cu „România”. Campaniile gen „Vreau din România” (Kaufland), „Drag de România” (Carrefour) sau „Gusturi românești” (Mega Image) sunt insultătoare pentru modul în care induc consumatorul în eroare.
Fabricat în UE, ambalat în România
În realitate „brandurile românești” aparțin unor companii din Occident. Deseori produsele, vândute sub denumiri autohtone consacrate, sunt realizate în exterior cu materii prime din afara României. La noi sunt cel mult ambalate.
Cum nu s-a reușit stoparea afluxului masiv de alimente provenite din import, în dauna celor românești, s-a încercat informarea consumatorilor, care ar trebui să aleagă ce produse cumpără. De obicei pe eticheta unor astfel de produse scrie „fabricat în UE”.
Companiile străine care au cumpărat firme românești doar pentru a se folosi de brandurile pe care acestea le dețin. Legislația UE permite țărilor membre să producă sub diverse denumiri și rețete. Prin urmare, multe din produsele alimentare vândute în țara noastră sunt românești doar cu numele, în cel mai bun caz și cu ambalajul.
Zahărul Mărgăritar este produs de fabrica de la Buzău, exclusiv prin rafinarea materiei prime brute obținute din trestie de zahăr, deci din import. Trei sferturi din zahărul consumat în România provine din import. În prezent România are doar două fabrici de zahăr, deținute de grupul austriac Agrana, producătorul brandurilor Mărgăritar și Coronița.
Berea Ursus este produsă la Buzău de Ursus Breweries. În anul 1996 prima fabrică de bere cumpărată de South African Breweries/ SAB a fost Vulturul Buzău. Ulterior concernul sud-african a cumpărat fabricile de bere de la Pitești, Azuga, Cluj-Napoca, Timișoara și Brașov. Unele au fost transformate, altele închise. În anul 2017 SAB a vândut întreg portofoliu din România grupului japonez Asahi Breweries Europe Ltd.
Jumătate din piața de ulei din România este deținută de francezii de la Expur (Untdelemn de la Bunica) și americanii de la Bunge (Floriol și Unisol).
Marcel Ciolacu, proletarul din fruntea Guvernului
România a importat în 2020 pâine în valoare de 2,3 milioane de euro doar din Polonia. În țară intră zilnic 25 de tiruri cu pâine congelată din import, ceea ce înseamnă o cantitate de 875.000 tone pe an.
Construita in 1994, Fabrica Ardealul a fost prima unitate producătoare de pate din Romania. Ardealul este unul dintre cele mai reprezentative nume din Romania, pentru aceasta categorie. In anul 2005, brandul Ardealul a fost preluat de Grupul norvegian Orkla, prezent pe piața românească prin Orkla Foods România.
Laptele pentru consum și procesat este importat din Ungaria, Polonia, Cehia, Germania, Grecia, Franța, Belgia, Slovacia, Bulgaria, Croația, Lituania, Italia, Olanda, Austria, Irlanda, Danemarca și Spania. La lapte şi produse lactate, importurile au crescut cu un amețitor 1846% în ultimii 30 de ani.
Zuzu, La Dorna, Fulga, Poiana Florilor, Covalact şi Albalact sunt deținute de francezii de la Lactalis. Imediat după preluare, Lactalis a păstrat doar brandurile cumpărate și a închis fabricile de producere a laptelui din România. Napolact este proprietatea olandezilor de FrieslandCampina, iar Hellenic Dairies deține brandul Olympus. Agroserv Măriuţa (Lăptăria cu caimac) este singura companie cu capital românesc din top zece… aflată pe ultima poziție.
„Cumpărați românește”, chiar dacă peste 70% din produsele alimentare aflate pe rafturile supermarketurilor provin din import. Oricum cele care sunt „produse în România” aparțin unor concernuri străine, care își aduc materia primă tot din import.
Marcel Ciolacu își construiește imaginea unui politician aproape de popor. Unul care promovează campania „cumpărați românește”… de la Kaufland. Rețeaua de magazine care promovează ideologia LGBT și care în pandemie a instalat un gard de sârmă pentru a-i separa pe vaccinați de nevaccinați.
Cumpărați românește! Și nu uitați… Votați PSD!