Dacă nu ne ucide creșterea economică, pe care o raportează constant PNL și PSD, mare lucru dacă nu ne omoară prosperitatea. Românul a fost atât de grav bombardat cu austeritate și privațiuni încât nu va ști să gestioneze belșugul pe care îl promit Ciucă, Ciolacu și mafioții de lângă ei.
„Anul trecut, nu o spun doar eu, a fost cel mai bun an din punct de vedere economic din istoria României, cea mai rapidă revenire în criza globală (…) Noi am luat niște măsuri şi au fost cele bune, măsurile câștigătoare care au dus la o creștere economică peste așteptări. O parte din români au beneficiat de succesul creșterii economice. Când vom termina reformele se va vedea în buzunarele tuturor.” Declarația, din ianuarie 2022, îi aparține „fostului” V.F. Cîțu. Fost premier și președinte PNL
Trăim paradoxul populației care sărăcește pe fondul unei economii care umilește până și prosperitatea. Belșug sau opulență ar trebui să ne spună politicienii că avem. Noi suntem cretini că nu ne bucurăm de ele.
Unde se duce prosperitatea liberală sau cât de abil se ascunde? Cu foarte puține excepție nivelul de trai al românilor a scăzut constant în ultimii doi ani.
După Cîțu, reformele au rămas tot confuze și bezmetice. Declarațiile, însă ne umplu de speranță.
Din partea unui alt fost premier, N.I. Ciucă, (încă) președintele PNL, avem parte de alte inepții și judecați infantile:
„Guvernarea liberală înseamnă accent pe investiții, susținând în același timp şi segmentele vulnerabile ale populației. PNL a implementat politici, astfel încât România să aibă o creștere economică solidă, în pofida crizelor succesive de la nivel mondial. Conform cifrelor pe care le-au difuzat agențiile de rating, România are o perspectivă de evoluție economică ce îi va permite în 2025 să depășească Polonia ca, după ce în 2022 am depășit Ungaria.”
Colesterolul omoară neuronii!
Ce fumează premierii lui Iohannis?
De ce ar fi greșit un control psihiatric pentru toți politicienii? Nu e clar că burnout-ul corporatist îi infectează și pe demnitari? Le întunecă mințile, și așa învolburate. Le provoacă ieșiri din realitate de poți jura că fumează de la Cîțu.
„România este stabilă economic”, susținea premierul PSD Marcel Ciolacu pe 18 octombrie. Nu s-a obosit să explice ce presupune această stabilitate.
De altfel, efectele deciziilor haotice și lipsite de transparență ale guvernării se văd cel mai bine în prăbușirea investițiilor străine. Acestea au fost, în primele opt luni ale anului 2023, de doar 5,08 mld. euro, comparativ cu 7,4 mld. euro în aceeași perioadă a anului trecut. O reducere cu peste 30%.
În septembrie 2023, România a avut a doua cea mai mare rată a inflației din UE, de 9,2%. Inflație mai mare a avut doar Ungaria – 12,2%. Pe locul III era Slovacia, cu 9%, în timp ce media UE este de 4,9%.
România are, după Ungaria, cel mai mare deficit bugetar din UE, comunica Eurostat pe 23 octombrie. Datele arată că alte țări din UE au reușit, în doi ani, să-și reducă substanțial deficitul. Letonia a plecat de la un deficit de 8,1% și a ajuns la un excedent de 0,1%. Portugalia, de la deficit de 4,5% din PIB a ajuns la un excedent de 2,3%!
La 26 octombrie, Eurostat a arătat că România este în topul primelor trei țări din UE la prețul la electricitate. „Exprimate în euro, prețurile medii ale energiei electrice pentru consumatorii casnici în prima jumătate a anului 2023 erau cele mai mici în Bulgaria (11,4 euro pentru 100 kWh), Ungaria (11,6 euro) și Malta (12,6 euro) și cele mai mari în Olanda (47,5 euro), Belgia (43,5 euro), România (42,0 euro) și Germania (41,3 euro)”, arată Eurostat.
Prosperitatea care ne obligă la recunoștință
Tot la 26 octombrie, Eurostat arăta că: „Prețurile gazelor (în monede naționale) au crescut cel mai mult în Letonia (+139%), România (+134%), Austria (+103%), Olanda (+99%) și Irlanda (+73%). La polul opus, s-au situat Estonia, Croația și Italia, care au înregistrat scăderi cuprinse între -0,6% și -0,5%, în timp ce în Lituania prețul a rămas neschimbat”. A fost luată în calcul creșterea prețului în trimestrul II din 2023 față de trimestrul II din 2022.
Eurostat anunța, pe 13 octombrie, că producția industrială a scăzut cu 4,4% în UE în luna august, comparativ cu perioada similară din 2022. Irlanda, Slovenia, Estonia, Bulgaria, Lituania, Țările de Jos, Ungaria şi România au înregistrat cel mai sever declin.
În aceeași zi, BNR anunța că datoria externă a administrației publice a crescut de la 57,8 mld. euro în primele opt luni din 2022 la 71,19 mld. euro în primele opt luni din acest an. O majorare de aproape 23%.
De altfel, datele pentru primele opt luni ale execuției bugetare arată că România a cheltuit 1,2% din PIB pentru a plăti dobânzi. În total, s-au plătit, în primele opt luni, 19,77 mld. lei pentru dobânzile guvernamentale, față de 19,18 mld. lei în perioada similară a anului trecut.
„Guvernul pe care îl conduc oferă stabilitate, însă își asumă și amplul proiect de modernizare economică și socială a țării. Restabilirea regulilor, reformele, prosperitatea și premisele de creștere economică sănătoasă fundamentează acțiunile noastre”, susținea Marcel Ciolacu în urmă cu două luni.
Marcel transformă Romania în „colț de rai”, iar noi nu realizăm cât de bine ne este.
Prosperitatea liberală și social-democrată ne obligă să fim fericiți. Teoretic avem tot ce ne trebuie să ne declarăm mulțumiți. Cum naiba să nu votezi PSD și PNL? Cu două mâini, pe toate buletinele!
Mă bucur că în sfârșit e buna și Europa la ceva, de citat cifre negative și reale care ne privesc. Altfel nu e buna de nimic, nu i așa ?!