Preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, a vorbit luni, 3 noiembrie 2023, la Summit-ul Autorităţilor Publice Locale din România, despre regionalizare și reorganizare administrativ-teritorială. Printre altele ne-a informat că actuala putere are „de construit instrumentele legislative care să ne permită cunoaşterea actualizată şi în detaliu a teritoriului administrativ al României.”
Turmentații ăștia conduc România, dar nu au habar ce administrează. Dacă intern suntem un dezastru, Ciucă și Ciolacu își propun ca în exterior să fim o catastrofă.
„România a depus, joi (15 decembrie 2022 n.r.), la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică/ OCDE memorandumul iniţial privind accederea ţării noastre la OCDE. Premierul Nicolae Ciucă, aflat în vizită de lucru la Paris, i-a înmânat, la sediul organizaţiei, secretarului general al OCDE, Mathias Cormann, memorandumul.”
A trecut un an de când știrea ne-a umplut de mândrie patriotică. Încă o structură cu vocație globală își deschidea larg porțile și pentru România. Dacă nici asta nu poate fi contabilizată ca o realizare a Guvernului Ciucă atunci chiar suntem o țară de hateri!
Memorandumul Inițial este documentul de răspuns la Foaia de parcurs din luna iunie 2022 și este o autoevaluare a modului în care legislația, politicile şi practicile din România se aliniază instrumentelor juridice ale OCDE (26 de domenii și 234 instrumente juridice).
Urmează să primim o serie de chestionare, vor veni comisii de evaluare, vom fi evaluaţi de acele comitete în legătură cu modul în care aplicăm standardele OCDE. Drumul e lung, dar pe noi călătoria ne încântă.
Dacă tot suntem atât de bucuroși pentru aderarea la OCDE merită să ne aplecăm pe studiile și evaluările pe care le face organizația. De exemplu, un studiu al OCDE plasează România pe un onorant loc trei la… consumul de alcool.
Alcoolemia îngroapă România!
„Aproape unul din cinci adulți (19%) a raportat consumul episodic de alcool cel puțin o dată pe lună, în medie, în 29 de țări în 2019”, a constatat studiul OCDE.
„Această proporție variază de la mai puțin de 3% în Turcia și Italia până la peste 30% în Germania, Luxemburg, Regatul Unit și Danemarca, precum și în România”, au concluzionat cercetătorii. Să fim serioși, cum să nu tremurăm de emoție regăsind România în rândul țărilor civilizate? Danemarca este țara din Europa cu cea mai fericită populație. Acum știm și motivul.
De aia suntem noi pur și simplu euforici. Ne încearcă o beție plurivalentă și iremediabilă. Numai un popor turmentat își poate alege invariabil călăii să-l conducă. Am reușit să acordăm valențe noi sindromului Stockholm. Noi nu dezvoltăm doar simpatie pentru cei care ne țin în captivitate, le ridicăm și statui sau imnuri de slavă.
Cum să justificăm deciziile și nesimțirea colectivă în care ne complacem dacă nu prin aburii alcoolului? Măcar atâta scuză să avem față de nepoți, blestemul lui Bachus! Am primit o țară decentă și lăsăm moștenire o epavă, dar suntem nevinovați. Vinul și țuica poartă responsabilitatea, nu noi!
Până și OCDE se vede nevoită să accelereze procedurile de aderare. Ar fi rușinos ca una din țările aflate în top trei, alături de Germania și Marea Britanie, să nu fie primită în organizație. Noi suntem pentru OCDE echivalentul Ucrainei pentru Uniunea Europeană. Cea mai coruptă țară de pe continent reclamă proceduri urgente și dispense pentru aderarea la UE. De ce n-am emite și noi aceleași pretenții față de OCDE?
Ciucă, un admirator discret al comunismului
„Sunt foarte mulţi care vorbesc despre comasarea comunelor, înfiinţare de regiuni, desfiinţare de judeţe fără să cunoască în mod real istoria şi evoluţia societăţii româneşti sau marile trenduri de dezvoltare urbană agregată.” Fraza îi aparține doctorului Ciucă. Generalul și-ar fi reprimat intențiile intelectuale dacă nu l-ar fi provocat o dezbatere despre regionalizare. Nu vă pedepsiți copiii oblingându-i să-l asculte pe Ciucă! Le produceți traume greu de vindecat.
Cetățeanul turmentat are un loc privilegiat în cultura noastră. Cel inteligent sau educat nici nu este menționat. Județul Vaslui este celebru în România pentru legătura intimă pe care o au locuitorii cu alcoolul. Nu avem niciun județ care să-l egaleze în notorietate, dar din perspective culturale sau intelectuale.
Bîrlad, al doilea oraș ca mărime din județul Vaslui, a fost reședința județului Tutova. În anii 1950, când comuniștii au organizat România în 15 regiuni, Bîrladul a devenit reședința regiunii Bîrlad. În Moldova doar Suceava, Iași, Bacău și Galați aveau statut de oraș regional.
Dacă tot ne îndeamnă Ciucă să ne întoarcem la „istorie și evoluția societății românești” îi sugerăm să nu piardă din vedere Bărladul. Cu atât mai mult cu cât, în prezent, orașul face parte din grupul select al celor 1100 de orașe din întreaga lume care și-au propus ca, până în anul 2040, să aibă impact zero asupra mediului. O idee și un obiectiv cel puțin stupide. NU există impact zero asupra mediului, indiferent ce măsuri idioate vor fi dispuse.
Din cele 1100 de orașe care și-au impus „să seteze ținte bazate pe știință și să înceapă implementarea de acțiuni inclusive și reziliente pentru combaterea schimbărilor climatice” (detalii aici), 17 sunt din România. Aiud, Alba Iulia, Bârlad, Botoșani, Brașov, Buzău, Câmpina, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Lugoj, Moinești, Petroșani, Pitești, Suceava, Tulcea, Zalău și-au propus, până în 2040, reducerea zero-net emisii de CO2.
Mândria de a fi român
Conform siteului oficial, orașele care s-au înscris în proiect s-au angajat să respecte patru principii. Unul dintre acestea presupune „să mențină încălzirea globală sub ținta de 1,5 grade Celsius stabilită de Acordul de la Paris”. Bun, noi, românii, suntem bețivi, dar cum sunt cei care stabilesc astfel de principii? Cum va menține Bîrladul încălzirea globală sub 1,5 grade? Sunt grade diferite față de cele din țuică sau vin, ce naiba!
Cetățenii din Bîrlad sau Moinești trebuie să știe că pentru atingerea țintei de „încălzire globală” vor trebui ca până în 2030 să ajungă la trei articole vestimentare noi pe an și zero vehicule private. Tot zero va trebui să fie și consumul de carne sau produse lactate. Câți din locuitorii celor 17 orașe au habar de existența documentului care ar trebui să le schimbe total, într-un timp relativ scurt, stilul de viață?
OCDE, o organizație interguvernamentală cu sediul în Franța și care numără 38 de state membre, a inclus studiul privind alcoolul într-o analiză mai amplă a asistenței medicale în rândul membrilor săi. Organizația a subliniat că alcoolul rămâne „o cauză principală de deces și dizabilități la nivel mondial, în special în rândul celor de vârstă activă”, inclusiv un risc ridicat de boli de inimă și accident vascular cerebral.
România s-a clasat pe primul loc privind consumul de alcool în rândul bărbaților. Aproximativ 55% dintre bărbați din România au recunoscut consumul excesiv de alcool, Danemarca a raportat puțin sub 50%, iar Luxemburg aproximativ 46%.
Am avut un premier condamnat penal pentru conducere sub influența alcoolului. Asta după un președinte la fel de prieten cu sticla de whisky precum actualul primar al Craiovei. De ce ar crede OCDE că alcoolismul ar fi altceva decât motiv de mândrie în România?