Campionii inepțiilor nu se dezmint. Aflați într-o permanentă agitație termică, Celentano de la Apărare și Tândală de la Cotroceni sunt un izvor inestimabil de declarații halucinante.
Dîncu nu-și dezminte latura esoterică a dezvoltării sale intelectuale. Toate intervențiile lui par eforturile unui sistem filosofic original: impunere unor ipoteze elucubrante drept judecăți de valoare. Klaus Iohannis angajează dislocarea unor avioane militare în Țările Baltice. Nu vorbește el mult sau des, dar când o face se cutremură Europa.
Un delfin printre rechini
”Delfino e singurul submarin-şcoală. Sperăm ca în viitor să şi producem în România submarine, dar deocamdată trebuie să achiziționăm submarine pentru că Marea Neagră s-a aglomerat foarte mult, este plină de ”rechini” şi este nevoie de asta” a declarat sociologul Dîncu, expert în securitatea subacvatică.
În realitate numele submarinului este „Delfinul”, dar se pare că generalii îl tachinează amical pe Dîncu. Apoi, ideea că ar fi unul „școală” este cel puțin stupidă. De ce naiba am avea nevoie de un „submarin-școală”? Rațiunea existenței echipamentelor „școală” este pregătirea celor care urmează să încadreze tehnică similară. Noi avem un singur obiect plutitor care este înregistrat ca submarin, deși nu se scufundă.
„Marea Neagră este transformată acum într-un lac rusesc, la fel ca Marea Azov” este convingerea unor experți occidentali citați de mass media. Campionii inepțiilor sunt internaționali. Liderii din Turcia, NATO și cel puțin două persoane nu sunt de acord cu aserțiunile analiștilor vestici. Unul este, fără îndoială, Zelensky. Nu au rușii vapoare câtă determinare are Volodea să le scufunde. Cu succes, după cum se poate observa în ultimele săptămâni.
Al doilea vajnic opozant al hegemoniei ruse în Marea Neagră este Vasile Dîncu. Ministrul apărării a declarat că este vital să achiziționăm submarine. Asta fiind doar o etapă intermediară. După care vom și construi unele. A spus asta cu nonșalanța și convingerea unui prichindel de la „copiii spun lucruri trăsnite”. Pare să fie emisiunea preferată a lui Celentano.
Telenovela corvetelor, povestea merge mai departe
De când a ajuns în fruntea apărării Vasile Dîncu este răscolit de grija pentru securitatea României. Dorește submarine, dar a anunțat că a fost de acord cu încă o amânare a contractului pentru corvete. Achiziția de 1,2 mld. euro, pentru construcția celor patru corvete și modernizarea fregatelor, mai așteaptă.
Două Hotărâri ale CSAT (S-147/2007 și 174/2016) au declarat programul de înzestrare “Corvetă multifuncțională” drept unul esențial, destinat să asigure interesele de securitate ale statului român. Sunt 15 ani de la prima Hotărâre, dar nimic nu demonstrează existența unei urgențe pentru politicieni și generalii din MApN.
Proiectele de acte normative (legi sau hotărâri de guvern), inițiate de MApN, au schimbat de mai multe ori cerințele operaționale. Deseori fără acordul Forțelor Navale, așa cum era normal. Majoritatea documentelor, astfel modificate, nu au fost semnate de titulari, ci de locțiitori sau împuterniciți.
De aproape 3 ani MApN nu reușește să semneze contractul cu câștigătorul licitației. Mai mult, s-ar părea că, dacă negocierile cu Naval Group nu se finalizează curând, se va căuta o altă formulă. Inclusiv semnarea contractului cu firma care a ieșit pe locul doi, Damen. Coincidența face ca acest contract să fie blocat exact după ce la conducerea ministerului a fost instalat, deplin, dottore Ciucă.
Negocierile au bătut pasul pe loc fără justificare. Având în vedere creșterile de prețuri la materii prime și utilități, cu peste 30%, este evident că vor fi costuri suplimentare.
Exemplul contractului pentru submarine, dintre Australia și Franța este relevant. Înțelegerea inițială a fost pentru realizarea a 12 submarine la un cost total de 30 mld. euro. După cinci ani de la semnare costurile programului ajunseseră la 56 mld. euro. După care s-au oprit.
Estimarea este că cele 1,2 mld. euro pentru corvete vor depăși fără prea mare efort 2 mld. euro, indiferent cu cine se va semna contractul.
Top Gun de la Cotroceni
Iohannis nu-l poate lăsa pe Dîncu să ducă singur povara securității României. Dacă Vasile e responsabil cu litoralul, Klaus și-a asumat dificila sarcină de apărare a Țărilor Baltice.
În timp ce Carmen se întâlnea cu Jill, Klaus bătea palma cu Gitanas din Vilnius pentru asigurarea unor misiuni de sprijin. Vom disloca în Lituania un detașament de militari din Forțele Aeriene. Aceștia vor asigura, pentru Țările Baltice, ceea ce nu sunt capabili să facă pentru România, poliție aeriană.
NATO asigură spațiul aerian românesc pentru că noi nu suntem în stare să ridicăm 4 avioane simultan. În schimb vom face acest lucru în Țările Baltice.
MiG-urile sunt consemnate la sol, sine die. Avionul multirol F16 Falcon e mai mult „multi-reșapat”. Pe hârtie am cumpărat 17, în realitate nu reușim să ridicăm în aer nici jumătate. Și asta nu doar pentru că trebuie să parcurgă, mai întâi, un proces de modernizare la Aerostar Bacău.
Fabricate în prima parte a anilor ’80, aparatele au fost utilizate un deceniu de Statele Unite. În 1994, au fost trimise la “cimitirul de avioane” din Arizona acolo unde au fost stocate până în anul 2000, când au fost preluate de Portugalia. Ibericii le-au ținut în serviciu mai puțin de 15 ani. A urmat un lung și dureros transfer către România. Vom aniversa anul viitor 10 ani de când s-au semnat contractele cu Guvernele Republicii Portugheze și SUA pentru achiziționarea primelor 12 avioane F-16.
Urmează să primim alte 32 de aparate F-16 din Norvegia. Și acelea mai bătrâne decât democrația din Carpați. Niște fraieri scandinavii. Cum să arunci bunătate de aparate când se pot prăbuși în România? Totuși, degeaba le-ar trimite norvegienii mâine, pe toate 32. Nu avem piloți, nu avem infrastructură, nu avem facilități care să asigure instruirea personalului. În general nu prea avem mare lucru. Plus că și ele trebuie renovate.
Campionii inepțiilor și batjocura înzestrării Armatei
De ce ne chinuim noi cu submarine, corvete sau avioane? De ce nu desfășurăm flota de izolete în Marea Neagră? Nu erau ele marea speranță a luptei împotriva coronavirusului? Sunt la fel de submersibile ca „Delfino” (sic!).
Ce să facem cu 4 corvete și 2 fregate din vremea lui Nelson? N-ar fi mai simplu să ne cumpărăm un portavion? Sărăciile alea de ruși au unul, mare lucru să ne vândă și nouă partenerul strategic vreo două. Bine, ideea ar fi să avem și avioane. N-ar fi o problemă. Dacă le adunăm pe cele aflate la intrarea în orașe se strâng două escadrile. Pe noi oricum nu ne prea interesează să zboare avioanele.
Foarte curând vom cumpăra biciclete pentru a asigura mobilitatea trupelor. Sunt ușor de întreținut, ecologice, nu este nevoie de înaltă calificare pentru operare și asigurăm ofset prin Uzina Mecanică Tohan.
Campionii inepțiilor din politica românească eliberează cuvintele fără discernământ. Au convingerea că oricum nimeni nu va fi reținut responsabil pentru dezastrul din înzestrarea Armatei. Așa că pot spune și promite orice.
Indiferent ce program de înzestrare fantasmagoric are Dîncu în minte, nimic nu se va realiza. Măcar pentru că toate achizițiile au nevoie de cel puțin cinci ani până când tehnica ajunge în dotarea unităților.
N-am învățat nimic după 32 de ani de programe majore de înzestrare care au irosit banii țării pe iluzii și promisiuni. Nu reușim să găsim niciun responsabil pentru cele peste 30 mld. euro care s-au topit fără să asigure o dotare decentă a Armatei. Ce-i drept nici nu și-a propus nimeni așa ceva. Ce naiba, suntem nebuni? Doar nu căutăm vinovați, vindem iluzii.