Educați prin universități de peste Ocean, ienicerii contemporani au gulerele albe. Un CV atent construit și imaginea lustruită a starurilor din filmele americane. Garanția seriozității.
Ienicerii contemporani au gulerele albe, dar origini și susținere controversate. Sebastian Burduja, Alexandru Rafila sau Cătălin Drulă sunt starurile prezentului în PNL, PSD și USR. Între filele unor dosare aparent impecabile se ascund legături și coincidențe care nu pot fi ignorate.
România și poporul ei se pot minți indefinit că PSD și PNL se schimbă sau că USR reprezintă o alternativă. În fapt, partidele doar își rafinează metodele și abordarea. Ce se naște din pisică șoareci mănâncă.
Ienicerii contemporani nu au scrupule sau regrete. Nu au suflet și nu trăiesc dramele la aceeași intensitate ca majoritatea poporului (vezi detalii aici).
„Și căi de mii de ani treceau/ În tot atâtea clipe”
Ministrul Burduja, a declarat că Moldova se află „la ani lumină” față de România în privința digitalizării instituțiilor statului. Bunăstarea digitală i-a venit Moldovei printr-un program al Băncii Mondiale, implementat în zece ani.
Deștept la cap cum se consideră, Burduja sigur știe că anul-lumină măsoară distanța. Starul de la Harvard al PNL susține că Moldova se află la zeci de trilioane de kilometri distanță de România în privința digitalizării.
Afirmația este iresponsabilă și jignitoare.
Mai întâi, instituțiile unui stat cu 2,5 mil. locuitori și cele ale unuia cu 20 mil. locuitori au alt volum. Apoi, digitalizarea României trebuie să țină cont de particularități unui stat membru NATO și UE. În cele din urmă, de ce nu spune cine se face vinovat pentru decalajul față de surata de peste Prut? De 32 de ani la conducerea României s-au aflat, permanent, PSD și PNL. Împreună sau separat,
„România nu a găsit formula prin care să angajeze la stat IT-iști pe care să îi plătească competitiv… atunci când faci o comparație și vezi că în sistemul privat dai salarii de 10.000, 12.000, 15.000 de euro pe lună pentru un arhitect de sistem bun, tu nu poți să pretinzi muncă patriotică...” delirează, iarăși, Burduja.
Minte ca o gazetă de perete comunistă. În România nu există arhitect de sistem cu salariul lunar de 15.000 euro. Cum nici salariul mediu în IT nu este de 10.000 euro. Altfel, IT-iștii de la stat sunt rezonabil de bine plătiți. Muncă patriotică face un soldat, plătit lunar cu 400 euro.
Posturile IT nu au rămas niciodată neocupate prin ministere, dar… Cine a angajat majoritar pe criterii politice?
Ce încearcă să ne spună Burduja? Că angajații de la stat sunt slab pregătiți? Sau că trebuie să acordăm pe mai departe facilități fiscale și derogări IT-iștilor?
Coincidențe și întâmplări
Sebastian este fiului fostului vicepreședinte al Bancorex, Marinel Burduja. Delimitarea familiei Burduja de falimentul Bancorex s-a făcut în repetate rânduri. Burduja sr. a fost director Bancorex Piatra Neamț (’91-’93) și vicepreședinte al Bancorex în perioada 1994-1996. A plecat, cu câteva luni înainte de prăbușire, la Creditinstal, o sucursală a Bank Austria.
Prăbușirea Bancorex a început în 1997, dar creditele cu dobânzi de 18% (în multe cazuri chiar de 5%) au început să fie acordate încă din 1992. Trebuie amintit că la un credit normal în acea perioada dobândă ajungea și la 100%.
Pe lista scurtă a celor care primeau bani cu dobânzi extrem de mici erau demnitari, apropiaţi ai acestora, afaceriști sau nume grele din Poliție. Mulți dintre ei au luat credite uriașe pe care nu le-au mai înapoiat niciodată.
Imediat după preluarea Băncii Agricole (2001) de către o altă bancă austriacă (Raiffeisen) si Fondul Româno-American de Investitii (FRAI) Marinel Burduja a fost numit vicepreședinte al acesteia. În prezent, Burduja sr. locuiește în Franța. România pute!
În 1996, un alt liberal, Theodor Stolojan, a devenit director in Consiliul de administratie al FRAI, el figurand și în prezent ca membru în boardul acestui fond. Anterior, în perioada decembrie 1992 până în 1998, Stolojan a fost economist si senior economist la Banca Mondială. Aici s-a ocupat, printre altele, de dezvoltarea și implementarea programelor de privatizare în Republica Moldova.
Despre Stolojan se știa că urma să ocupe un post la Banca Mondială încă din perioada în care era premier al României (octombrie 1991-noiembrie 1992). O perioadă în care România a semnat mai multe acorduri de împrumut cu Banca Mondială.
PNL și Banca Mondială, dragoste la prima vedere
„E ca în dragoste, iar prima iubire nu se uită niciodată. M-am înscris în PNL la 16 ani, pentru că m-au atras valorile şi istoria remarcabilă a acestui partid, a cărui destin se confundă cu destinul României.” a declarat Burduja în 2019. La 16 ani, adică prin 2002, am adăuga noi.
Cel alintat Tianu de către prieteni, a obținut o licență în științe politice la Stanford (2004-2008) în Statele Unite. În perioada 2008-2011 a absolvit un dublu masterat (Administrarea Afacerilor la Harvard Business School și Administrație publică la Harvard Kennedy School of Government). Ambele prin burse David Rubenstein. A urmat apoi și un doctorat în economie la ASE, finalizat în 2019.
După mai multe internship-uri, din noiembrie 2012 până în decembrie 2015 a fost specialist în dezvoltare socială, regiunea Europa şi Asia Centrală la… Banca Mondială.
Între activtățile și responsabilitățile tânărului Burduja la Banca Mondială, majoritatea au avut ca subiect România.
„Formularea de recomandări pentru dezvoltarea regională şi urbană a României în perioada de programare 2014-2020. Dezvoltarea unui cadru de analiză a provocărilor cu care se confruntă comunităţile marginalizate şi grupurile vulnerabile din România.
Sprijinirea evaluării politicii polilor de creştere în România şi a cadrului de planificare integrată, cu formularea de recomandări pentru îmbunătăţirea acestora în perspectiva ciclului de finanţare 2014-2020. Coordonarea procesului de cercetare şi dezvoltarea cadrului de analiză pentru procesul de descentralizare în România.”
Cel mai mult reține atenția Participarea la definirea Strategiei Băncii Mondiale pentru România. Care o fi fost strategia Băncii Mondiale în România că impactul simțit de români nu creditează foarte mult acțiunile băncii.
După revenirea în țară, soția lui Sebastian Burduja, Emmaline Holland-Gayk, cetățean american, s-a mutat și ea în România. Ca expert senior la… Banca Mondială.
Banca Mondială și ienicerii cu gulerele albe
Pentru a înțelege mecanismele prin care acționează Banca Mondială trebuie reținut că aceasta este, în fapt, o corporație cu cel puțin cinci subsidiare la dispoziție (Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Asociația Internațională pentru Dezvoltare, Corporația Financiară Internațională, Agenția de Garantare a Investițiilor Multilaterale, Centrul Internațional pentru Soluționarea Disputelor în Domeniul Investițiilor).
Banca Mondială nu-și diversifică foarte mult tacticile și procedurile pentru că, de peste o jumătate de secol, acestea dau rezultate. Orice criză de la nivel național deschide terenul pentru intervenția Băncii Mondiale. Este și motivul pentru care aproape întotdeauna crizele sunt fie provocate, fie alimentate, fie exacerbate.
Majoritatea țărilor vizate de Banca Mondială reprezintă terenuri unde corupția este endemică și unde cei care ar trebui să păzească resursele și să apere interesul național sunt foarte ușor de cumpărat.
Apoi, țările respective sunt cultural aplecate către un sindrom Stockholm colectiv. Dezvoltă genetic o inexplicabilă obediență față de cotropitori și așteaptă mai mereu salvarea din spațiul extern.
În cele din urmă, armata de tehnocrați, mai mereu cu origini în țările pe care merg să le vasalizeze, intervine în scopul apărării intereselor corporatiste ale marilor organizații. Ienicerii contemporani au gulerele albe și convingerea că poporul e prost.
Foarte curând vom afla că singura noastră șansă este un contract de consultanță cu Banca Mondială. Eventual și câteva împrumuturi în condiții avantajoase care impun înghețarea veniturilor și privatizarea aerului pe care-l respirăm.
Sebastian Burduja a fost membru al Team Cîțu, după ce anterior își declarase dragostea pentru Orban. Este membru al PNL de la 16 ani, dar în 2016 înființează Partidul Acțiunea Civică a Tinerilor. Integritate, moralitate, loialitate, onestitate… pfui! ce cuvinte demodate!
Ienicerii contemporani au gulerele albe și o lipsă profundă de compasiune și recunoștință. Ba nu! Recunoștință au! Pentru stăpâni.
2 comentarii
Comentariile nu închise.