„A nimerit orbul Brăila” este una din expresiile populare vechi, dar care se folosește și astăzi. Expresia a fost înregistrată de Anton Pann dinainte de 1850. „Cine întreabă nu greșește. Orbul cu întrebarea a nimerit Brăila”, scrie Anton Pann în capitolul “Despre învățătură” din “Povestea vorbei”.
Expresia este o încurajare pentru cei care nu au încredere în forțele proprii. Nu la fel s-ar putea spune despre dronele rusești care călătoresc spre Brăila. Sunt încrezătoare și nimeresc nu doar Brăila. România toată este un teritoriu al accidentelor, experimentelor și disfuncțiilor.
„În seara zilei de 28 martie 2024, au fost identificate fragmente care par a proveni de la un dispozitiv aerian (dronă), pe un teren agricol din Insula Mare a Brăilei”, a transmis MApN într-un comunicat de presă, vineri, 29 martie, ora 10.32, cu titlul „Elemente ale unei posibile drone, identificate în Insula Mare a Brăilei”.
Martorii și presa locală afirmă, însă, că drona a fost descoperită întâmplător, în dimineața zilei de 28 martie. Prin urmare, explozia nu s-a produs joi seara, ci în noaptea precedentă. În ce privește locul, aici toate părțile sunt în acord: Insula Mare, la 8 kilometri de Brăila și la 23 de kilometri în interiorul teritoriului românesc.
În dimineața zilei de 28 martie, în apropierea unei ferme, mai mulți localnici au observat, pe o sol, un obiect neobișnuit. În mijlocul unui crater cu diametru de cel puțin 4 metri au descoperit drona militară, de mari dimensiuni. „Era împrăștiată peste tot. Se vedeau componente de aluminiu și sticlă spartă. A lăsat o groapă adâncă de aproape 2 metri”, au povestit martorii.
Nu reacționează Armata, intervine Radu Tudor
Nimic nu ne surprinde. Au mai căzut drone fără să fie mare deranjul. MApN reacționează greoi. Sau transmite informații eronate. Localnicii au sisteme de „detecție” mult superioare celor pentru care Armata plătește sute de milioane de euro. Și ziariști care nu sunt în solda puterii.
Evenimentul nu-i putea scăpa jurnalistului Radu Tudor. Mai întâi s-a enervat cumplit. Era deja ocupat. Se lăuda cum a introdus el România în NATO. De drona agresoare avea el timp? După ce s-a liniștit, Radu s-a luminat. L-au ajutat și ucrainenii, care au doborât special o dronă iraniană. Să aibă analistul ce… analiza.
„Forțele de Apărare din Ucraina au reușit să intercepteze și să aducă la sol o dronă iraniană Shahed 136 lansată de invadatorii ruși. Am făcut o dublă captură, una a dronei din Ucraina și cealaltă a fragmentului dronei căzute pe Insula Mare a Brăilei. Au aceleași cuvinte inscripționate. Presupunerea devine astfel certitudine.
Două concluzii preliminare :
1. Fragmentele dronei căzute pe Insula Mare a Brăile sunt de Shahed 136, de origine iraniană, folosite de invadatorii ruși pentru atac
2. Ucrainenii folosesc din ce în ce mai mult bruiajul, pe fondul scăderii stocului de muniție. Astfel se explică devierea dronei rusești de la traiectoria inițială și căderea accidentală pe teritoriul României”
Înainte să se lămurească MApN ce a căzut, a deslușit Radu misterul. Drona a fost fabricată în Iran. Bruiajul ucrainean a alungat-o 23 km în interiorul României. România nu are astfel de … bruiaj.
Drona Shahed poate zbura cu o viteză de până la 185 km/ h. Dacă admitem că s-a deplasat la viteza maximă, drona s-a plimbat aproape 8 minute prin spațiul aerian al României, fără să deranjeze pe nimeni.
Și dacă ar fi descoperit-o Armata, tot nu putea interveni. Nu avea bază legală să o neutralizeze. Cel puțin asta afirmă șeful Apărării.
Specialiști în afaceri proaste
MApN a inițiat, în anul 2013, programul major „Radar tridimensional cu distanță mare de descoperire, mobil TPS-77”. S-au achiziționat 7 radare în vederea executării misiunilor specifice. Inclusiv cercetarea prin radiolocație a spațiului aerian în cadrul sistemului integrat de apărare aeriană al NATO.
Procedura de atribuire (negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare) s-a derulat cu firma americană Lockheed Martin. Același furnizor de la România a cumpărat 7 baterii Patriot.
Contractul din anul 2015, încheiat inițial pentru 2 radare, prevedea un preț unitar de 16,5 mil. USD. Prețul menținut și pentru a treia unitate, a crescut ușor pentru următoarele. Ulterior valoarea totală a contractului a fost modificată, prin acte adiționale. În cele din urmă România a plătit peste 140 mil. USD pentru cele 7 unități.
Este un artificiu utilizat de MApN, în scopul evitării trecerii achizițiilor prin Parlament. Eșalonarea acestora prin contracte multiple, cu valori sub 100 mil. euro, cât să nu fie nevoie de aprobarea forului legislativ. De remarcat că doar pentru primele 4 radare, aflate în perioada de garanție, s-au înregistrat peste 30 de defecțiuni tehnice sau neconformități, din care nici măcar un sfert nu au fost soluționate.
Radarele pe care le înlocuiesc cele achiziționate prin Lockheed Martin sunt similare celor aflate în dotarea Armatei. Configurația radelor fixe AN/FPS 117 este comună cu cele mobile TPS-77 și nu comportă dificultăți de adaptare pentru operatori. Doar mentenanța și furnizorul sunt diferiți.
Cel puțin unul dintre aceste radare a devenit celebru după asocierea cu comuna Cârcea din județul Dolj. Acolo a fost instalat un radar militar încă din anul 1998. Echipamentul vechi a fost înlocuit recent cu „tridimensionalul” FPS-77. Doar că terenul făcea parte din zestrea primarului local, iar acesta l-ar fi cedat către Lidl. Contra cost, firește (detalii aici).
Siguranța spațiului aerian o problemă… aeriană
În anul 2017, rețeaua de radare care asigură supravegherea spațiului aerian al României, a fost oprită pentru două ore. Evenimentul nu a fost mediatizat. Nici nu avea cum, având în vedere gravitatea acestuia.
Au fost doar câteva persoane care au avut acces la informație. Cei care, pentru accelerarea unui contract de mentenanță, au oprit radarele, simulând o defecțiune tehnică, erau parte dintr-o rețea obișnuită cu astfel de … „artificii tehnice”.
Deși structurile de contrainformații au informat personalul de decizie, s-a preferat mușamalizarea și trecerea sub tăcere a incidentului de securitate. Poate că cele două ore nu au produs alte pagube decât de imagine. Față de aliații care au aflat despre situație.
Întrebările rămân. De câte ori s-a mai întâmplat? Cum de este posibil să aibă loc un astfel de eveniment și CSAT să nu-l discute? Sau dacă a aflat, ce a făcut Iohannis? Dar comisiile parlamentare pentru apărare ce rol mai au?
La zece ani de la intrarea rușilor în Crimeea și doi ani de la declanșarea actualului război, România tot nu reușește să-și supravegheze corespunzător spațiul aerian. Istoria se repetă.
Am investit în echipamente militare. Dacă au fost sau nu livrate este greu de spus. Dacă mai sunt sau nu în țară, iarăși este un mister. Deocamdată constatăm că MApN nu a oferit niciun comunicat prin care să declare că a doborât o dronă agresoare. Toate comunicatele sunt generate de drone pe care le găsesc localnicii, la multe ore după explozie.
Au trecut 7 luni de drona căzută în Deltă. De fapt, prima dintre ele. În afara instalării unor adăposturi comice nimic nu s-a întâmplat. Avem nevoie de mulți ani pentru a reacționa. Nu există proceduri de urgență. Echipamente, proceduri, legislație … e dificil și complicat. Mai bine nu facem nimic, poate nu mai este nevoie.
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.