Către finalul pandemiei, în septembrie 2021, Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă au decis să acorde Spitalului Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”/ SUUMC… drapel de luptă. Au asimilat astfel o unitate sanitară unei … divizii luptătoare! Ambele au funcție de general-maior la conducere. Ambele au drapel de luptă. Ambele pot fi implicate în operații militare.
SUUMC devenea astfel un caz unic în istoria veche sau recentă, de orice fel, a țărilor civilizate, ce să mai spunem de NATO. Un demers care insulta tratatele și convențiile internaționale.
De aproape 10 ani Iohannis și Ciucă sunt responsabili de dezvoltarea Armatei și apărarea României. Un deceniu în care au reușit să îngroape toate proiectele viabile și au distrus toate programele de înzestrare. O perioadă de timp în care resursa umană din Armată a fost umilită, mințită și abuzată. În schimb, s-au întâmplat mai multe ceremonii decât în perioada care a urmat obținerii Independenței sau Marii Uniri.
În anul 2021, SUUMC a aniversat 190 de ani de existență. Inițiativa, prin care i-a fost acordat drapel de luptă, poate părea un gest de recunoaștere a unei istorii care se identifică, indiscutabil, cu marile momente ale României.
Cum de nu le-a venit ideea unor conducători ca A.I. Cuza, Carol I, Ferdinand sau mareșalul Antonescu să acorde drapel de luptă SUUMC? În fond este „nava amiral” a medicinei militare din România. Poate pentru că aceștia au înțeles diferența dintre drapel de luptă și steag de identificare. Nici comuniștii, în aproape o jumătate de secol în care au condus țara, nu s-au gândit să transforme o unitate medicală într-una combatantă.
Prin acordarea drapelului de luptă unui spital am considerat că s-a atins limita absurdului în materie de ceremonii și spectacol militar. Ne-am înșelat!
Institutul „Cantacuzino”, un proiect al incompetenților
În același an de grație, 2021, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” a aniversat 100 de ani de la înființare. Alt prilej de sărbătoare pentru liderii noștri.
La 1 aprilie 2021, președintele Iohannis a decorat Institutul „Cantacuzino” cu Ordinului „Meritul Sanitar” în grad de Mare Ofițer. O ceremonie care a sfidat regulile din pandemie. De remarcat că unul din sponsorii activității a fost Pfizer. O companie încântată să constate cum un competitor redutabil a fost transformat în depozit și firmă de curierat. Vom reveni cu detalii despre cum sponsorizează industria farmaceutică medicii noștri!
Iohannis și Ciucă s-au străduit să compromită apărarea României. Au făcut-o sistematic și cu o tenacitate demnă de o cauză mai bună. Politicienii și generalii români au pus la pământ, printre altele, și cercetarea în domeniul microbiologiei. Toți cei responsabili, civili sau militari, au distrus „pas cu pas” tot ceea ce mai era funcțional în Institutul „Cantacuzino”. O unitate de cercetare care reprezintă pentru microbiologia din România ceea ce SUUMC reprezintă pentru medicina militară.
Institutul „Cantacuzino” a fost preluat de MApN în august 2017. Peste 6 ani în care s-au întâmplat doar promisiuni și realizări… administrative. S-a dublat organigrama și s-a construit o clădire nouă, pentru birouri. A fost avansat general primul ortoped aflat la conducere și s-au plătit sute de mii de euro pe o troiță. Dacă ar fi produs vaccin, câte slujbe religioase în ultimii 6 ani, gripa sezonieră rămânea în Schengen. În România ar fi avut adversar redutabil.
Miniștrii ai apărării, sănătății sau cercetării, împreună cu conducerea militară a SMAp, Direcției Medicale și Institutului „Cantacuzino”, au îngropat definitiv cel mai cunoscut institut de cercetare medicală din România. Toți au făcut cel puțin un angajament. Pandemia i-a obligat să crească frecvența promisiunilor și să pluseze de fiecare dată cu unele tot mai năstrușnice.
Am mai adus în atenție minciunile, demagogia și iresponsabilitatea celor care au transformat Institutul într-un eșec de proporții (aici, aici sau aici), dar vom reveni constant. Cu obstinația cu care alții se străduiesc să-l distrugă.
Promisiunile, eternele tratamente paliative
Între două găuri, pe terenul de golf de la Pianu de Jos, la 26 martie 2024, prin decretul 270/2024, Iohannis a acordat drapel de luptă și Institutului „Cantacuzino”. O decizie istorică. De așa ceva avea nevoie Institutul pentru relansarea științifică. Era ultima piesă dintr-un puzzle care completa necesarul pentru începerea procesului de fabricație a vaccinului antigripal.
Institutul „Cantacuzino” are peste 1000 de funcții. MApN îi asigură, anual, un buget de peste 100 milioane de euro. Armata i-a pus la dispoziție sute de militari. Plus nepalezi, veniți de peste mări și țări, să pună umărul la reconstrucție. Johannis și Ciucă i-au supravegheat cu atenție și competență activitatea. Cu toate acestea, din vara anului 2017 și până în prezent Institutul „Cantacuzino” abia a reușit să producă o fiertură de ovăz cu pretenții de supliment alimentar.
Ponderea personalului de cercetare abia atinge 8,4% din cei peste 1000 de angajați. Coroborat cu numărul funcțiilor militare și proaspătul „drapel de luptă” nu este clar dacă microbiologia și cercetarea, în general, mai sunt obiective în cazul Institutului „Cantacuzino” .
După modelul corvetelor, eșuate înainte de a fi construite, MApN ne asigură, de aproape 7 ani, că vaccinurile sunt pe cale să iasă din robinetul ruginit al Institutului „Cantacuzino” (vaccinul antituberculos / BCG, vaccinul anti-gripal sau tradiționalul imunomodulator Polidin). În cele din urmă, populația se imunizează cu promisiuni. În ritmul actual, până și virusul gripal își va reduce din virulență, doar cât să permită odată fabricarea vaccinului românesc.
De curând, premierul Ciolacu le-a ordonat soldaților aflați în luptă cu virusurile să treacă la producerea vaccinurilor contra pestei porcine africane, după o rețetă vietnameză. De reținut este faptul că în urmă cu peste 13 ani Institutul „Cantacuzino” era „în pragul falimentului tocmai din cauza vaccinului împotriva gripei porcine” (detalii aici).
Un drapel de luptă pentru oastea Domnului
Finu’ Oancea, trimis de Ciucă la conducerea Institutului Național de Medicină Aeronautică și Spațială, nu a prins momentul solemn al primirii drapelului de luptă. A rămas doar cu provocarea medicală a ortopedului trecut de la vaccinuri la astrobiologie. Și cu avansarea în grad de general. Recompensă pentru lipsa oricărei realizări la conducerea „Cantacuzino”.
După plecarea celebrului imunolog, era clar că șansele să mai producem vreun vaccin s-au redus considerabil. Actualul comandant abia dacă știe în ce an se studiază imunologia în facultate.
Fabricația unui vaccin este o chestiune serioasă, coordonată de oameni competenți si de înaltă calificare. În cazul Institutului „Cantacuzino”, conducerea nu este încă lămurita dacă microbiologie se scrie legat. Ce să mai vorbim despre punerea pe piață a unui produs farmaceutic nou!?
Tîlvăr și conducerea MApN, știu câți ani și fonduri implică un astfel de proiect? Generalii Luca și Tomoială știu câte molecule se află în studii preclinice la „Cantacuzino”? Corpul de control și Direcția audit intern nu au nicio răspundere în cheltuirea banilor publici pe fantasmagorii farmaceutice? Nu acționează și preventiv? Sau ei află cu surprindere abia după ce s-au irosit fondurile? Poate vine vremea când vor da și ei declarații pentru pagubele aduse bugetului de stat. DNA aude?
Numărul uriaș de funcții de la Cantacuzino reprezintă un model de succes pentru soluționarea problemelor de personal din MApN. Încă zece Institute de cercetare preluate de Armată și deficitul de personal va fi acoperit. Spiridonescu va primi încă o stea, măcar pe un umăr.
Un institut de cercetare medicală și un spital („Cantacuzino” și SUUMC) au primit „drapel de luptă”. În cele două unități militare sunt încadrați peste 3500 de angajați ai MApN. Urmează să primească „drapel de luptă” și biserica ridicată în incinta MApN. România este apărată de personalul sanitar, microbiologi și… oastea Domnului!
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.